Foto: Monstera/Pexels Pe 22 august 2023, Guvernul României a contestat decizia CEDO din 23 mai 2003 – în cazul Buhuceanu și alții c. României (nr.
Foto: Monstera/Pexels
Pe 22 august 2023, Guvernul României a contestat decizia CEDO din 23 mai 2003 – în cazul Buhuceanu și alții c. României (nr. 20081/19) – prin care România era condamnată pentru neasigurarea unui cadru legal de recunoaștere și protecție a dreptului la respectarea vieții private și de familie a cuplurilor de același sex. Azi, contestația a fost respinsă.
În prezent, România este singura țară din UE care și-a asumat poziția politică și procesuală de a contesta o astfel de decizie ce obligă la schimbarea legislației în favoarea ideologiei LGBTQ.
Reclamanții, 21 de cupluri formate din persoane de același sex din România, au dat în judecată Statul Român întrucât acesta nu le-a oferit o formă legală de parteneriat civil, iar drept consecință nu au putut obține recunoașterea și protecția juridică a relațiilor lor. Legislația României recunoaște și protejează doar relațiile heterosexuale.
Îngrijorate de ingerința gravă a forurilor europene în Constituția și dreptul intern al României, patru culte religioase din România – Cultul Penticostal, Cultul Baptist, Cultul Adventist și Cultul Creștin după Evanghelie – au solicitat Prim-Ministrului Marcel Ciolacu, Președintelui Senatului, Nicolae Ciucă, Președintelui Camerei Deputaților, Alfred Simonis și Ministrului Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, să intervină pentru a proteja legea fundamentală a țării, cât și valorile și tradițiile românilor, valorile iudeo-creștine care au stat la baza lumii civilizate, inclusiv a Europei și Uniunii Europene.
Este România obligată să transpună decizia CEDO în legislația națională?
Oficial, da. În 1994, România a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel angajându-se să respecte drepturile garantate de aceasta și a recunoscut jurisdicția Curții Europene a Drepturilor Omului.
Neoficial, CEDO nu are la dispoziție instrumente și măsuri punitive împotriva României pentru a o forța să adopte o decizie. În schimb, țările membre ale Convenției, în special Uniunea Europeană, pot exercita presiuni diplomatice și economice împotriva României ca urmare a refuzului adoptării unei decizii CEDO.
Parlamentul României este instituția abilitată pentru a reglementa decizia CEDO în legislația națională – rămâne de văzut, însă, dacă PSD-PNL, coaliția de guvernare, își asumă o asemenea lege înainte de un an electoral vital pentru România.
Tribuna.US
COMMENTS