Dacă există un lucru care stă la baza drepturilor parentale, acesta este că părinții știu ce este mai bine pentru copiii lor. Dacă există un al doi
Dacă există un lucru care stă la baza drepturilor parentale, acesta este că părinții știu ce este mai bine pentru copiii lor.
Dacă există un al doilea lucru, acesta este cazul Wisconsin vs Yoder, în care Curtea Supremă a decis un copilul „nu este o simplă creație a statului” și că părinții au dreptul „de a dirija creșterea și educația copiilor aflați sub controlul lor”.
Cazul Mahmoud vs Taylor este în prezent în fața Curții Supreme. Potrivit lui Amy Howe de la ScotusBlog, problema este „dacă școlile publice îngreunează exercitarea religioasă a părinților atunci când îi obligă pe copiii de școală primară să participe la cursuri despre gen și sexualitate împotriva convingerilor religioase ale părinților lor și fără notificare sau posibilitatea de a renunța”. În plus, se va decide cine știe mai bine: părinții sau birocrații școlari.
Cazul implică un district școlar din Montgomery County, Maryland, care s-a gândit că ar fi o idee bună să impună materiale LGBTQ+ copiilor de la vârsta de trei ani – inclusiv copiilor vulnerabili cu nevoi speciale.
Howe a explicat marți, când au început argumentele orale în fața Curții Supreme:
Atunci când districtul a anunțat în 2023 că nu va permite părinților să opteze pentru ca copiii lor să fie scutiți de instruirea care implică cărțile de povești, un grup de părinți musulmani, catolici și ortodocși ucraineni s-au adresat instanței federale. Aceștia au susținut că refuzul de a le oferi opțiunea de a-și exclude copiii a încălcat dreptul lor constituțional de a-și exercita liber religia – în special, capacitatea lor de a-și instrui copiii cu privire la problemele de gen și sexualitate în conformitate cu credința lor și de a controla momentul și modul în care aceste probleme sunt prezentate copiilor lor.
Districtul școlar a susținut că este prea greu să le permită părinților să renunțe la conținutul explicit și, în loc să scape de cărțile extrem de controversate, le-a spus părinților să tacă și să accepte. Mai mulți dintre aceștia au intentat proces, invocând precedentul juridic Wisconsin vs Yoder, menționat anterior.
NPR a raportat că districtul școlar va susține că „este un coșmar logistic să scoți copiii dintr-o clasă atunci când o singură carte de povești care prezintă părinți de același sex sau copii gay și lesbiene ar putea apărea în orice moment. Printre întrebările de ordin logistic se numără: unde și pentru cât timp vor fi plasați copiii excluși? Și cum ar putea școlile să răspundă atunci nevoilor de planuri de lecții alternative?”
Districtul spune, în esență, că nu există unde să te ascunzi de îndoctrinarea LGBTQ+ în școlile publice.
Mai multe de la NPR:
Părinți de mai multe religii și chiar copii s-au mobilizat pentru ca opiniile lor să fie ascultate de consiliul școlar, până la 1.000 de persoane adunându-se la o ședință a consiliului școlar. La una dintre aceste întâlniri, un băiat care s-a identificat ca Nick a spus că îi place să aibă cărți de povești care includ personaje LGBTQ.
„Și noi avem drepturi”, a spus el. „Merităm să avem cărți în școala noastră care să îi învețe pe oameni despre LGBTQ și alte lucruri. Nu te atinge, nu te rănește fizic… Nu știu de ce îl urăști atât de mult”.
Îmi pare rău, puștiule. Minorii nu au dreptul de a determina programa școlară adoptată de un district școlar public. Acesta este domeniul consiliului școlar, care răspunde în fața părinților. Sau ar trebui să fie, oricum. Asta este ceea ce va decide Curtea Supremă.
COMMENTS