CNN, bun de plată – ce are mass-media de învățat din cazul CNN?

CNN, bun de plată – ce are mass-media de învățat din cazul CNN?

Își va schimba mass-media practicile după ce CNN a ajuns la o înțelegere financiară într-un proces de 275 de milioane de dolari intentat de Nick Sandmann, un elev purtător de șapcă MAGA, care a fost ridiculizat la nivel național de către CNN?

„Nu. Nu vor învăța nimic”.

Acesta a fost răspunsul lui Charles Glasser, un avocat care predă Etică Media și Drept la Universitatea New York și la Școala de Jurnalism Newmark, într-un interviu pentru The Daily Signal.

Sandmann a devenit personajul principal al unei furtuni mediatice în urmă cu aproape un an, după apariția unui clip video viral cu el purtând o șapcă „Make America Great Again” și stând în fața unui nativ american la National Mall din Washington D.C.

Un potop de trusturi media l-au portretizat pe Sandmann ca agresor și rasist, înaintea apariției mai multor informații care să respingă acest narativ.

„Îmi tot doresc și sper să-și fi învățat lecția, că e mai importantă responsabilitatea decât să câștigi audiență”, a spus Glasser. A continuat și a spus că manipularea poveștii lui Sandmann a fost foarte asemănătoare cu ce s-a întâmplat cu Richard Jewell.

Jewell, care acum este subiectul unui film recent regizat de Clint Eastwood, „Richard Jewell”, a devenit subiectul unei controverse mediatice similare când Atlanta Journal-Constitution l-a conectat cu atentatul de la Olimpiada de Vară din 1996 din Atlanta. În cele din urmă Jewell a fost declarat nevinovat.

Un argument bizar de rasism

Glasser spune că în cazul CNN este deosebit de interesant și mai ales trecut cu vederea ce argumente a folosit trustul media pentru a evita repercusiunile legale.

„Inițial, CNN a depus o moțiune de respingere, argumentând că etichetarea cuiva ca „rasist” nu este un fapt probabil și, prin urmare, nu este o calomnie. Cred că este extrem de elocvent – chiar a fost trecut cu vederea – că CNN-ul a susținut că nu poate exista o bază faptică pentru a eticheta pe cineva ca rasist”.

Problema cu acest argument, spune Glasser, este că analiștii CNN îl numesc frecvent pe Donald Trump și pe alții rasiști ca o declarație de fapt.

„Este fascinant că există o organizație de știri care va privi publicul direct în ochi și îi va spune: „Noi relatăm faptele și ele arată că Trump este rasist”. Să mergi în instanță și să spui că nu este un fapt posibil, că nu poate fi un fapt, este o deconectare care merită cu adevărat, din punct de vedere social, o analiză”.

Deși CNN se află în domeniul știrilor și îl numește frecvent rasist pe Trump, în instanță susține că etichetarea cuiva ca rasist nu se bazează pe fapte, ci este o opinie.

„Deci ai o secțiune politică, socială, care spune că a fi rasist e rău… și în același timp ei vin în instanță și spun că nu este demonstrabil, numind pe cineva rasist. Mi se pare uluitor”, afirmă Glasser.

Glasser explică de ce crede că CNN a ajuns la o înțelegere cu Sandmann, care a primit o sumă considerabilă care nu a fost făcută publică, în loc să încerce să câștige procesul.

„Simpatia publicului și atitudinea juriilor americane nu mai consideră reporterii ca fiind într-o cruciadă, ci mai degrabă ca oameni care fac lucrurile pentru propria agendă”.

Dorința CNN de a evita dezvăluirea, un proces penal în care instanța ar fi putut obține emailurile și alte comunicări care pot fi probe în proces, ar putea fi, de asemenea, un motiv pentru ajungerea la o înțelegere financiară în afara instanței, mai degrabă decât să continue lupta legală.

Glasser afirmă că nu este un susținător al oferirii de sume colosale de către mass-media, ceea ce ar pune piedici jurnalismului. În schimb, susține că cea mai bună soluție în cazul Sandmann ar fi ca trusturile să prezintă scuze publice:

Dacă aș fi Sandmann, în loc să cer bani… marea mea cerere ar fi o corectare și o scuză în direct, ceva care va rămâne permanent pe internet, că au publicat o retractare și scuze. Cred că este un lucru echitabil și corect.

La finalul zilei, trusturile media se pot proteja concentrându-se pe obținerea informațiilor corecte înainte de a le publica, mai degrabă decât să se grăbească să fie pe primul loc, mai ales în cazurile în care nu există o constrângere a interesului publicului de a rula știrea.

Mass-media are obligația, în special în cazurile în care este implicat un minor, să relateze într-un mod clar și precis. „Aici CNN-ul a luat-o pe calea greșită”, a concluzionat Glasser.

Tribuna Românească

COMMENTS

WORDPRESS: 0