HomePulsul Comunității

Cornel Petrișor | Prețul Libertății: Cum primenim România?

Cornel Petrișor | Prețul Libertății: Cum primenim România?

Am plecat din România comunistă pentru o viață mai bună oferită de Occident, însă niciodată n-am renunțat la casa părinților și nici n-am scos vreodat

Am plecat din România comunistă pentru o viață mai bună oferită de Occident, însă niciodată n-am renunțat la casa părinților și nici n-am scos vreodată țara din inima mea. Dovadă este faptul că mi-am făcut mereu drum spre țară și că, împreună cu soția mea Rodica, am lansat acțiuni caritabile, menite să-i ajute pe oamenii sărmani și nevoiași.

Ani de zile, am lucrat în Statele Unite ca un constructor de case. Cele mai fericite momente din viața unui cuplu apar atunci când cei proaspăt căsătoriți pășesc voios pragul casei lor. Pentru echilibrul sufletesc al fiecărui om este vital să-ți cunoști locul și să-ți găsești spațiul de lucru, locul de pregătire a mesei sau colțul de rugăciune. A fi sănătos mental înseamnă să ai propriul tău sălaș, să-ți găsești un spațiu propice gândurilor înalte, să dispui de un loc de retragere-n sfera privată, dincolo de fricțiunea inerentă spațiului publică.

Orice casă, însă, trebuie înnoită. Gospodina știe că-n fiecare an e nevoie de-o curățenie generală de primăvară. Anumite lucruri se strică, ruginesc, își pierd valoarea.

Și România trebuie primenită. Instituțiile publice ar trebui să funcționeze cu obiective clare, măsurabile, limitate-n timp. Nu există sportiv de performanță care să nu-și fixeze niște repere: medalii olimpice, participări la turnee internaționale, zeci de ore de antrenamente săptămânal.

Plata experților trebuie făcută doar pentru atingerea obiectivelor. Primăriile ar trebui să aibă o mai mare autonomie față de centru, motivându-și angajații prin recompense extra-salariale, perfect legitime și transparente. Digitalizarea ar trebui să crească eficiența aparatului administrativ.

E absurd să stimulezi pensionarea timpurie, la vârsta la care omul a acumulat o experiență foarte valoroasă.

Așa cum o companie este orientată spre nevoile și așteptările clientului, așa instituțiile publice trebuie să servească cetățeanul. Așa cum există pentru industria ospitalității un sistem de tip Booking care sancționează derapajele unor patroni de hoteluri, așa ar trebui să putem penaliza derapajele unor funcționari publici.

Ca om de afaceri, știu că perfecționarea continuă reprezintă cheia succesului pentru orice organizație. Nu cred în promisiunile demagogice ale celor care spun că vor să facă mâine o Românie ca soarele sfânt de pe cer. Numai Dumnezeu e perfect. Cred însă într-o îmbunătățire graduală și constantă. Cum? Prin mecanisme de feedback. Cum? Prin ameliorarea unor proceduri de lucru.

Modernizarea țării presupune ieșirea din feudalismul baronilor care-și doresc să controleze tot ce mișcă într-un județ. Eu cred că, pentru anumite companii de stat (cum ar fi Tarom, CFR și atâtea altele), fără delegarea competențelor dinspre sfera politică înspre zona deciziei manageriale este greu să ajungi la eficiență. Într-o societate complexă, nimeni nu e atotștiutor.

Da, poporul are ultimul cuvânt pentru definirea valorilor unei națiuni. Dar cunoașterea pe care un specialist în administrație publică o are poate lipsi liderilor din partide. Atunci când elita managerială ia decizii greșite (cum s-a întâmplat în timpul epidemiei virale Covid-19), atunci poporul trebuie să sancționeze tendințele totalitare ale birocrației.

Viitorul care ne așteaptă este plin de provocări. Trăim într-o societate globală unde comunicarea reprezintă cheia dezvoltării organizaționale. Mașinile și roboții preiau mult din competențele umane. E bine, e rău? Îndrăznesc să profețesc apariția unor puternice convulsii sociale în contextul viitoarelor revoluții tehnologice și manageriale.

Există mult zgomot în media, dar elementele de bruiaj nu trebuie să împiedice captarea semnalului. La ce mă refer? La organizarea unui sistem politic și administrativ prin care hotărârile luate de decidenți să nu depindă mereu de vociferările din mass-media. Întrucât resursele sunt mereu limitate, e nevoie să alocăm timp și bani doar pentru proiectele care generează o transformare benefică pentru comunitățile locale.
Orașele viitorului ar putea oferi șansa unei dezvoltări imobiliare pe verticală, fără ca spațiul verde să fie afectat de construcțiile pe orizontală. Transportul de persoane s-ar putea baza și pe utilizarea unor tehnologii noi, precum The Internet of Things, utile pentru optimizarea traficului (căci semafoarele inteligente ar putea comunica direct cu automobilele aflate pe carosabil). Gropile de gunoi și poluarea pământului și-ar putea reduce impactul negativ. Sănătatea oamenilor ar avea de câștigat dacă spațiile pentru bicicletă ar fi gândite cu adevărat temeinic. Calitatea vieții ar crește!

Când oamenii pleacă din țară, un sistem automat de feedback ar trebui să ne spună că hotărârile luate la București nu sunt bune. Oamenii se așteaptă ca cei trimiși în funcții de conducere să rezolve problemele comunității. Pe viitor, suplețea și stabilitatea sistemelor politice vor depinde enorm de receptivitatea oamenilor politici la feedback.

Viitorul aparține administrațiilor care vor integra într-un dialog constructiv oamenii competenți, inteligența artificială și tehnologia digitală. Nu sunt adeptul înlocuirii oamenilor cu mașinile, dar apariția calculatorului a schimbat în bine multe societăți înapoiate. Persoanele cu handicap vor putea transmite medicului de familie un semnal despre o situație medicală urgentă. Învățarea limbilor străine va fi posibilă pentru tineri talentați, chiar și acolo unde nu există un profesor de limba germană, japoneză sau chineză. Cum? Prin integrarea inteligenței artificiale în procesul educațional. Faimoasele chatbots pot oferi servicii de asistență 24/7 pentru anumite chestiuni ardente (de la obținerea de acte sau documente oficiale până la informații privind traficul).

Da, cred într-o etică tradițională care să poată controla roboții. Nu accept eliminarea factorului uman care trebuie să limiteze raza de acțiune a calculatoarelor. Tehnologia poate procesa informația rapid și facilitează comunicarea, dar politica trebuie să fie făcută de oameni și pentru oameni.

Cornel Petrișor
autor: Prețul Libertății
(Editura Marile Cărți: București, 2023).
www.cornelpetrisor.ro

După cinci ore și jumătate de luptă cu apele Dunării, având trupul epuizat și sufletul înviorat de reușită, eu și amicii am ajuns pe celălalt mal al fluviului.
Eram unul dintre miile de frontieriști care părăseau România lui Ceaușescu în căutarea visului american.
Așa cum ne spune și povestea poporului evreu eliberat de sclavia egipteană, libertatea nu este o simplă trecere peste ape.
E o luptă interioară cu fricile și neputințele omenești. Libertatea are un preț și cere sacrificii.
Cartea aceasta este istoria unei călătorii către tărâmul făgăduinței, care pentru mine înseamnă credință, nădejde și dragoste.

Comandă cartea aici >>> www.cornelpetrisor.ro

Publicarea acestui articol face parte din
campania de promovare a cărții
PREȚUL LIBERTĂȚII, și a fost făcută contra cost.

.

Articol publicat în ediția tipărită nr. 427 a ziarului TRIBUNA ROMÂNEASCĂ din Chicago (1 decembrie 2024)

 

 

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0