Cum ar trebui să trăiască creștinii într-o lume din ce în ce mai întunecată?

Foto: Ruslan Alekso/Pexels

Lumea noastră pare să devină din ce în ce mai sumbră. La momentul redactării acestui articol, numai în orașul Chicago au avut deja loc anul acesta 496 de atacuri armate și 19.375 de infracțiuni violente, analizează David Lovi pentru Illinois Family Institute.

Aceste cifre sunt pur și simplu uluitoare. Potrivit site-ului de statistică al Poliției din Chicago privind infracționalitatea, rata infracțiunilor violente din oraș a crescut cu 45% față de anul trecut și cu 95% față de anul precedent.

Civilizația noastră se prăbușește literalmente. Suntem chiar pe marginea prăpastiei și pământul ne fuge de sub picioare. Ar fi extrem de ușor să ajungem la disperare în vremuri ca acestea, în care violența, răutatea, imoralitatea sexuală, rata divorțurilor, avorturile, cresc toate în ritm exponențial.

Spun că ar fi ușor să ajungem la disperare dacă nu ar fi vremuri prezise deja în Scripturi și explicate de Domnul Însuși. Isus ne spune cum va arăta lumea în apropierea sfârșitului în Matei 24:10-14, precum și care ar trebui să fie reacția noastră, în calitate de credincioși:

„Atunci mulţi se vor poticni, se vor trăda unii pe alţii şi se vor urî unii pe alţii. Se vor ridica mulţi profeţi falşi şi-i vor înşela pe mulţi. Şi din cauza înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mulţi se va răci. Dar cel care va răbda până la sfârşit va fi mântuit. Această Evanghelie a Împărăţiei va fi vestită întregii omeniri, ca o mărturie pentru toate neamurile; şi atunci va veni sfârşitul“.

Oare nu asta vedem că se întâmplă în prezent? Acele statistici privind criminalitatea din Chicago sunt dovada că dragostea multora s-a răcit. Lumea urăște Adevărul mai mult ca niciodată, chiar și adevărul în privința propriei biologii, iar soluția adoptată este suprimarea lui.

Credincioșii ar putea fi destul de tentați să cadă în disperare din pricina acestor lucruri, dar Isus nu ne spune să facem asta. Ci să proclamăm Evanghelia Împărăției ca o mărturie pentru toate națiunile!

Reacția creștinilor la intensificarea răului trebuie să fie aceea de a deveni o lumină din ce în ce mai strălucitoare în această lume întunecată, știind că timpul este scurt și avertizându-i pe oameni să fugă de mânia care va urma, prin pocăință și întoarcerea la singura noastră speranță, Domnul Isus Hristos.

Trebuie să rezistăm până la capăt. Trebuie să îndurăm ura celor care Îl disprețuiesc pe Isus și Evanghelia și să răspundem la această ură cu adevăr și dragoste.

Într-o zi, în curând, Isus va reveni împreună cu îngerii săi, va supune națiunile și va domni cu mână de fier de pe Tron. În ziua aceea, El va mângâia pe toți cei ce plâng, judecând pe cei ce fac răul. Și aceea va fi Ziua cea înfricoșătoare a Domnului! Acea Zi nu a venit încă, dar se apropie cu repeziciune.

Așadar, dacă încă ne bucurăm de harul lui Dumnezeu și acum, la aproape 2000 de ani de la Învierea lui Hristos, nu trebuie să pierdem ocazia de a face ce trebuie! Cum ne vom scăpa viața dacă neglijăm o astfel de șansă la mântuire?

Citește și Paște: Isus Hristos a schimbat totul

Isus spune în Ioan 3:18: „Cine crede în El nu este judecat…“ Deși toți ne îndreptam direct spre pieire cu o viteză amețitoare, Dumnezeu ne-a salvat prin Hristos, așa că nu trebuie să ne temem, pentru că cel care crede în El nu este judecat! Deși meritam judecata, Dumnezeu mi-a acordat milă și har peste măsură.

Însă iată ce spune textul din Ioan 3 despre cei care nu cred: „cel ce nu crede a fost deja judecat, pentru că nu a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu“. Vedeți? Isus declară că lumea – adică necredincioșii, sunt deja sub judecata lui Dumnezeu. Oricine nu crede în numele singurului Fiu născut al lui Dumnezeu este deja sub judecată!

Poate că avem impresia că Judecata lui Dumnezeu este pur escatologică (ceva ce va avea loc la sfârșitul lumii), dar nu așa ar trebui să gândim. Ci că, de fapt, Judecata a fost deja emisă de Dumnezeu, doar implementarea acelei Judecăți e încă în viitor.

Așadar, care ar trebui să fie mesajul nostru?

„S-a împlinit vremea! Împărăţia lui Dumnezeu este aproape! Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie!“ (Marcu 1:15).

Trebuie să le vestim cu îndrăzneală păcătoșilor adevărul cu privire la starea disperată în care se găsesc și să îi chemăm la pocăință, având încredere că Dumnezeu va face restul prin Harul Său. Harul lui Dumnezeu este cel care atinge inima păcătosului și îl face să declare:

„Fără nimic vin la Tine, mă agăț de crucea Ta. Gol vin la Tine pentru a mă îmbrăca, neputincios privesc spre Tine, așteptând să-mi acorzi harul Tău. Sufletul meu e murdar, spală-mă, Mântuitorule, sau voi pieri!“.

Numai un creștin adevărat poate rosti aceste cuvinte. Doar cel care vine la lumină recunoscându-și propriul păcat și spune: „Da, Doamne, sunt un om păcătos. Da, îmi văd propria depravare și mizerie, nevoia mea disperată de Isus și de Puterea Lui în viața mea. Știu că am nevoie de lucrarea Sa ispășitoare de pe Cruce și de Învierea Sa din morți – pentru că, fără acestea, sunt deja mort în greșelile și păcatele mele. Și dacă Hristos nu mă salvează și nu-mi dă viață – mie, un om disperat care nici măcar nu-și dă seama de profunzimea propriei depravări, aș fi complet pierdut“.

Isus le dă binecuvântarea Sa doar celor care își recunosc păcătoșenia. Celor care nu o fac, Isus le spune: „Cum veți scăpa de focul iadului?“. Acest lucru ar trebui să fie înspăimântător, mai ales pentru cei care știu acest lucru, dar Îl resping în continuare pe Salvator.

Haideți să-L propovăduim cu îndrăzneală pe Hristos și mântuirea Sa. Să ieșim la seceriș – holdele sunt coapte.

Tribuna.US