Cum falsifică Ministerul Sănătății din Gaza (Hamas) cifrele privind numărul victimelor

Dovada este în propriile lor cifre prost fabricate

Numărul victimelor civile din Gaza a fost în centrul atenției internaționale încă de la începutul războiului. Principala sursă de date a fost Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, care susține acum că au murit peste 30.000 de persoane, dintre care majoritatea sunt copii și femei.

Recent, administrația Biden a legitimat manipularea Hamasului. Când a fost întrebat săptămâna trecută, în cadrul unei audieri a Comisiei pentru servicii armate din Camera Reprezentanților, câte femei și copii palestinieni au fost uciși de la 7 octombrie, secretarul apărării Lloyd Austin a spus că numărul este de „peste 25.000”. Pentagonul a precizat rapid că secretarul „citea o estimare a Ministerului Sănătății controlat de Hamas”. Însuși președintele Biden a citat anterior această cifră, afirmând că „prea mulți, prea mulți dintre cei peste 27.000 de palestinieni uciși în acest conflict au fost civili și copii nevinovați, inclusiv mii de copi”. Casa Albă a explicat, de asemenea, că președintele „se referea la datele publice disponibile cu privire la numărul total de victime”. O analiză de Abraham Wyener, profesor de statistică și știința datelor la The Wharton School of the University of Pennsylvania și co-director al Facultății Wharton Sports Analytics and Business Initiative, pentru Table Magazine.

Citește și Joe Biden răspândește propaganda Hamas. La propriu!

Iată care este problema cu aceste date: Cifrele nu sunt reale. Acest lucru este evident pentru oricine care înțelege cum funcționează numerele naturale. Victimele nu sunt în proporție covârșitoare femei și copii, iar majoritatea ar putea fi luptători Hamas.

Dacă cifrele Hamas sunt falsificate sau frauduloase în vreun fel, este posibil să existe dovezi în cifrele în sine care să demonstreze acest lucru. Deși nu există multe date disponibile, există câteva și sunt suficiente: De la 26 octombrie până la 10 noiembrie 2023, Ministerul Sănătății din Gaza a publicat zilnic cifrele privind victimele care includ atât un număr total, cât și un număr specific de femei și copii.

Primul lucru pe care trebuie să-l cauți este numărul „total” de decese raportat. Graficul privind numărul total de decese în funcție de dată crește cu o liniaritate aproape metronomică, după cum arată graficul din figura 1.

Foto: OCHA

Această regularitate este aproape sigur că nu este reală. Ne-am aștepta la o variație destul de mare de la o zi la alta. De fapt, numărul zilnic de victime raportat în această perioadă este în medie de 270 plus sau minus aproximativ 15%. Aceasta este o variație surprinzător de mică. Ar trebui să existe zile cu o medie de două ori mai mare sau chiar mai mare, iar altele cu jumătate sau mai puțin. Poate că ceea ce se întâmplă este că ministerul din Gaza publică cifre zilnice false care variază prea puțin, deoarece nu are o înțelegere clară a comportamentului cifrelor care apar în mod natural. Din nefericire, nu există date de control verificate pentru a testa în mod oficial această concluzie, dar detaliile numărătorii zilnice fac ca cifrele să fie suspecte.

În mod similar, ar trebui să observăm o variație a numărului de copii răniți care să urmeze variația numărului de femei. Acest lucru se datorează faptului că variația zilnică a numărului de decese este cauzată de variația numărului de lovituri asupra clădirilor rezidențiale și a tunelurilor, ceea ce ar trebui să ducă la o variabilitate considerabilă a totalurilor, dar la o variație mai mică a procentajului de decese între grupuri.

Acesta este un fapt statistic de bază despre variabilitatea întâmplătoare. În consecință, în zilele în care sunt înregistrate multe victime femei, ar trebui să existe un număr mare de victime copii, iar în zilele în care se raportează că doar câteva femei au fost ucise, ar trebui să fie raportate doar câteva victime copii. Această relație poate fi măsurată și cuantificată prin statistica R pătrat (R2 ) care măsoară cât de corelat este numărul zilnic de victime femei cu numărul zilnic de victime copii. Dacă cifrele ar fi reale, ne-am aștepta ca R2 să fie substanțial mai mare decât 0, tinzând mai aproape de 1,0. Dar R2 este de 0,017, ceea ce nu este diferit de 0 din punct de vedere statistic și substanțial.

Foto: OCHA

Această lipsă de corelație este cea de-a doua dovadă circumstanțială care sugerează că cifrele nu sunt reale. Dar mai sunt și altele. Numărul zilnic de victime femei ar trebui să fie foarte bine corelat cu numărul de victime care nu sunt femei și copii (adică bărbați) raportate. Din nou, acest lucru este de așteptat din cauza naturii bătăliei. Fluxurile și refluxurile bombardamentelor și atacurilor Israelului ar trebui să determine ca numărul zilnic să se deplaseze împreună. Dar nu este ceea ce arată datele. Nu numai că nu există o corelație pozitivă, dar există o puternică corelație negativă, ceea ce nu are niciun sens și stabilește cea de-a treia dovadă că cifrele nu sunt reale.

Foto: OCHA

Luați în considerare alte câteva anomalii în date: În primul rând, numărul de decese raportat pe 29 octombrie contrazice cifrele raportate pe 28, în măsura în care acestea implică faptul că 26 de bărbați au revenit la viață. Acest lucru se poate întâmpla din cauza unei atribuiri greșite sau pur și simplu a unei erori de raportare. Există alte câteva zile în care numărul bărbaților este raportat ca fiind aproape de 0. Dacă acestea au fost doar erori de raportare, atunci în acele zile în care numărul de decese pentru bărbați pare a fi eronat, numărul femeilor ar trebui să fie tipic, cel puțin în medie. Dar se pare că în cele trei zile în care numărul bărbaților este aproape de zero, sugerând o eroare, numărul femeilor este ridicat. De fapt, cele mai multe victime feminine zilnice se înregistrează în acele trei zile.

Foto: OCHA

Luate împreună, ce implică toate acestea? În timp ce dovezile nu sunt definitive, ele sugerează în mod clar că pentru a raporta cifrele a fost folosit un proces care nu are legătură sau are o legătură vagă cu realitatea. Cel mai probabil, ministerul Hamas a stabilit un total zilnic în mod arbitrar. Știm acest lucru deoarece totalul zilnic crește prea constant pentru a fi real. Apoi, au atribuit aproximativ 70% din total femeilor și copiilor, împărțind această cantitate în mod aleatoriu de la o zi la alta. Apoi au completat numărul de bărbați stabilit de totalul prestabilit. Acest lucru explică toate datele observate.

Există și alte semnale de alarmă evidente. Ministerul Sănătății din Gaza a susținut în mod constant că aproximativ 70% dintre victime sunt femei sau copii. Acest total este mult mai mare decât cel raportat în conflictele anterioare cu Israelul.

Un alt semnal de alarmă, ridicat de Salo Aizenberg și despre care s-a scris pe larg, este că, dacă 70% din victime sunt femei și copii, iar 25% din populație este formată din bărbați adulți, atunci fie Israelul nu reușește să elimine cu succes luptătorii Hamas, fie numărul victimelor bărbați adulți este extrem de scăzut.

Acest lucru în sine sugerează cu tărie că cifrele sunt cel puțin extrem de inexacte și, foarte probabil, falsificate. În cele din urmă, pe 15 februarie, Hamas a recunoscut că a pierdut 6.000 dintre luptătorii săi, ceea ce reprezintă peste 20% din numărul total de victime raportate.

Luate împreună, Hamas raportează nu numai că 70% dintre victime sunt femei și copii, dar și că 20% sunt luptători. Acest lucru nu este posibil decât dacă Israelul nu ucide cumva bărbați necombatanți sau dacă Hamas susține că aproape toți bărbații din Gaza sunt luptători Hamas.

Există cifre mai bune? Unii comentatori obiectivi au recunoscut că cifrele Hamas în luptele anterioare cu Israelul sunt aproximativ exacte. Cu toate acestea, acest război nu seamănă deloc cu predecesorii săi în ceea ce privește amploarea sau domeniul de aplicare; observatorii internaționali care au putut monitoriza războaiele anterioare sunt acum complet absenți, astfel încât nu se poate presupune că trecutul este un ghid de încredere.

Ceața războiului este deosebit de densă în Gaza, ceea ce face imposibilă determinarea rapidă și precisă a numărului total de morți în rândul civililor. Nu numai că numărătoarea oficială a morților palestinieni nu reușește să facă diferența între soldați și copii, dar Hamas dă vina pe Israel pentru toate decesele, chiar dacă acestea au fost cauzate de rachete lansate greșit de Hamas, de explozii accidentale, de ucideri deliberate sau de lupte interne. Un grup de cercetători de la Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg a comparat rapoartele Hamas cu datele referitoare la lucrătorii UNRWA.

Aceștia au argumentat că, deoarece ratele de deces au fost aproximativ similare, cifrele Hamas nu trebuie să fie umflate. Dar argumentul lor se baza pe o presupunere crucială și neverificată: că lucrătorii UNRWA nu au o probabilitate disproporționată de a fi uciși mai mare decât populația generală. Această premisă a explodat atunci când s-a descoperit că o parte considerabilă a lucrătorilor UNRWA sunt afiliați la Hamas. Unii dintre ei au fost chiar descoperiți ca fiind participanți la masacrul din 7 octombrie.

Adevărul nu poate fi cunoscut încă și probabil că nu va fi niciodată. Numărul total al victimelor civile este probabil să fie extrem de supraestimat. Israelul estimează că cel puțin 12.000 de combatanți au fost uciși. Dacă acest număr se dovedește a fi chiar și rezonabil de exact, atunci raportul dintre victimele necombatante și combatanți este remarcabil de scăzut: cel mult 1,4 la 1 și poate chiar 1 la 1.

După standardele istorice ale războiului urban, în care combatanții sunt încorporați deasupra și dedesubt în centrele populației civile, acesta este un efort remarcabil și de succes pentru a preveni pierderile inutile de vieți omenești în timp ce luptă împotriva unui inamic implacabil care se protejează cu civili.

Tribuna.US

Foto: Matt Hrkac/Wikimedia Commons