Cum folosește Putin Biserica Ortodoxă Rusă în războiul său împotriva Ucrainei

La expoziția de tehnologie militară rusă Army 2023 de săptămâna trecută, nu marea rachetă intercontinentală Yars sau vehiculele blindate occidentale capturate au fost cele care au atras atenția, ci o biserică gonflabilă, analizează The Times.

Capela mobilă, sau templul militar de campanie, este menită să deservească nevoile spirituale ale soldaților ruși aflați în zona roșie a frontului din Ucraina. Aceasta include spațiu de agățat icoane, imaginile sacre folosite în scopuri devoționale în tradiția ortodoxă.

„Se poate desfășura, se poate umfla rapid, se poate ține o slujbă și se poate pleca”, a declarat Boris Grishin, un preot ortodox rus, pentru agenția de știri de stat RIA Novosti. „Dacă sunt două persoane, poți agăța toate icoanele, o poți desfășura și umfla în mai puțin de zece minute”. Vehiculul care transportă biserica are un frigider, un duș, un lavoar, o toaletă uscată și două spații de dormit.

Conform estimărilor oficialilor americani, numărul victimelor militare ale războiului se ridică la aproape o jumătate de milion de morți și răniți, a relatat The New York Times.

De partea ucraineană, 70.000 de persoane au fost ucise și între 100.000 și 120.000 au fost rănite. Din partea Rusiei, se estimează 120.000 de morți și între 170.000 și 180.000 de răniți.

În acest context, este de înțeles că un soldat rus poate căuta alinare în religie, dar este religia cu adevărat în mintea luptătorului obișnuit de pe front?

„Propaganda rusă încearcă să transforme cumva acest lucru într-un război sfânt, dar nu cred că le iese bine. Toată lumea se luptă doar pentru bani”, a declarat Alexander, în vârstă de 26 de ani, care a fost ofițer într-un regiment de transmisiuni în sudul Ucrainei anul trecut, înainte de a fugi din Rusia când era în concediu în septembrie anul trecut.

În regimentul său, soldații nominal ortodocși nu erau deosebit de religioși. „Este puțin probabil că dacă unul dintre acești preoți ar fi pe front, ar ridica spiritul de luptă. Cel mai probabil, asta nu se întâmplă”, a spus el. Chiar și așa, el și-a amintit de un soldat care i-a cerut unui preot ucrainean să-l boteze într-un sat ocupat din sudul țării, în timp ce războiul făcea ravagii în jurul lor.

Statele au invocat de mult timp teologia pentru a justifica campaniile militare, dar în ultima vreme propaganda Kremlinului care comercializează invazia Ucrainei ca pe un „război sfânt” a devenit tot mai frecventă.

În iunie, cea mai prețioasă icoană a Rusiei, „Sfânta Treime” a lui Andrei Rublev, din secolul al XV-lea, a fost transferată de la Galeria Tretiakov, muzeul din Moscova unde fusese păstrată timp de un secol, la Catedrala Hristos Mântuitorul din oraș, în ciuda protestelor academicienilor, pentru Duminica Sfintei Treimi. A fost o mutare simbolică ordonată de președintele Putin.

Patriarhul Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse și un susținător fervent al Kremlinului, i-a mulțumit lui Putin pentru această mișcare: „Fie ca Dumnezeu să ajute ca acest efort bun … returnarea obiectelor sacre … să continue”. Patriarhul este unul dintre principalii animatori ai războiului și, pentru unii experți, este văzut ca un arhitect al acestuia.

Când Putin a anunțat o mobilizare parțială a rezerviștilor ruși în septembrie anul trecut, Kirill a introdus în liturghie o nouă rugăciune pentru Sfânta Rusie. Aceasta repetă motivele propagandei rusești, potrivit cărora Rusia și Ucraina sunt același popor (negând astfel dreptul Ucrainei de a exista), Rusia este amenințată de un inamic decadent, iar victoria este singura cale de supraviețuire.

„Cei care doresc război s-au ridicat împotriva Sfintei Rusii, dorind să divizeze și să distrugă singura sa națiune”, se spune în rugăciunea în rusă arhaică. „Ridică-te, Doamne, în ajutorul poporului tău și acordă-ne victoria prin puterea ta”.

Pentru preoții ruși, exprimarea dezacordului nu este o opțiune. Părintelui Ioann Koval, un preot care a lucrat la Moscova, i s-a retras rangul de preot pentru că a înlocuit cuvântul „victorie” cu „pace” în rugăciune. El lucrează acum la o biserică ortodoxă din Turcia.

Părintele Andrey Kordochkin, un preot ortodox rus din Madrid, refuză să folosească noua rugăciune; el a fost suspendat din biserică pentru trei luni în februarie din cauza opiniilor sale împotriva războiului.

„Are forma unei rugăciuni, dar, de fapt, este o declarație geopolitică”, a declarat Kordochkin. Preotul educat la Oxford, originar din Sankt Petersburg, a găsit profund supărător să vadă cum ceea ce era o biserică anterior internațională se leagă tot mai strâns de ideologia statului rus.

„Mă face să simt multă durere”, a spus el. „Văd un decalaj uriaș între ceea ce credem noi, ca și creștini, și ceea ce face biserica. Personal … . Eu îi slujesc pe oameni și văd că suferă și văd conflictul prin ochii lor”. Mulți dintre enoriașii săi din Spania sunt din Ucraina.

Mesajul lui Putin s-a îndepărtat de limbajul patriotic secular care evocă ceea ce rușii numesc Marele Război Patriotic împotriva Germaniei din anii 1940 – necesitatea de a „denazifica” Ucraina – și s-a îndreptat spre limbajul teologic al unei „bătălii cosmice” cu un Occident decadent.

„Motivele pe care Putin le oferă pentru acest război devin din ce în ce mai mult teologice, religioase sau metafizice”, a declarat părintele Cyril Hovorun, un preot ecumenic ucrainean și director al Institutului Ecumenic Huffington din Los Angeles.

Hovorun, ucrainean de origine, l-a consiliat pe Patriarhul Kirill în diferite funcții din 2002 până în 2012, înainte și după ce acesta a devenit patriarh. El a demisionat când a văzut că politica lui Kirill s-a schimbat pentru a îmbrățișa o ideologie Russkiy Mir sau lumea rusă, care este adesea folosită pentru a nega faptul că Ucraina sau Belarus sunt state separate.

„Îl asemăn cu personajul din Citizen Kane”, a spus Hovorun. „A început ca o personalitate foarte deschisă, creativă și încurajatoare și a sfârșit ca o personalitate … obsesivă și obsedată de control”.

În Rusia, biserica este adesea văzută ca un instrument de propagandă, dispusă să se alinieze Kremlinului în timpul invaziei, dar Hovorun crede că biserica și în special Kirill au fost printre arhitecții invaziei. El a descris războiul ca fiind ca o bombă.

„Mașinăria militară rusă este combustibilul. Fitilul sunt ideile, iar ideile sunt articulate de biserică”. În opinia lui Hovorun, Kirill a fost cel care l-a inspirat pe Putin să “gândească la scară mare”, determinându-l să pornească un război care a adus moarte și distrugere nemaiîntâlnite în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”.

Rolul Bisericii Ortodoxe Ruse în armată datează dinaintea conflictului. Alexander, ofițerul de transmisiuni care a dezertat, își amintește că a fost șicanat de ofițerii superiori pentru donații în vederea construirii unei catedrale militare la Moscova, care a fost sfințită în 2020. „Am avut o atitudine negativă pentru că ne-au pus să dăm bani pentru această catedrală. O sumă destul de mare. Mai multe colecte de câte 500 de dolari de la fiecare dintre ofițeri”, a spus el.

Astăzi, deși religia a devenit un element mai puternic al propagandei rusești, prioritățile rămân aceleași pentru soldatul obișnuit. Dmitri, în vârstă de 27 de ani, un ofițer rus care a fugit din țară la începutul acestui an, este sceptic cu privire la capelele mobile.

„Este o prostie, practic fără rost. Eu nu am fost, slavă Domnului, dar oamenii care sunt cu adevărat pe front nu se gândesc la religie, sunt mai preocupați să lupte pentru supraviețuire”.

Tribuna.US