HomeSănătate

Cum pot bacteriile controla tot ceea ce facem

Cum pot bacteriile controla tot ceea ce facem

Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte probioticele ca fiind „microorganisme vii care, când sunt administrate în cantităţi adecvate, sunt benefice

Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte probioticele ca fiind „microorganisme vii care, când sunt administrate în cantităţi adecvate, sunt benefice pentru sănătatea gazdei“. Pe scurt, toate tulpinile de probiotice acţionează în corp pentru promovarea unei stări de sănătate, însă nu toate acţionează în acelaşi fel.

Unele bacterii sunt experte în producerea de substanţe antimicrobiene care protejează intestinele de microbii dăunători, altele previn problemele digestive, în timp ce altele reglează sistemul imunitar. Când înţelegem modul în care aceste bacterii diferite comunică cu corpul nostru, putem lua măsuri mai bune pentru a le face să acţioneze în avantajul nostru.

Cine domină universul? Microbii

Deşi greu de crezut, corpul uman este într-un dialog constant cu microbii din intestine. Chiar şi când dormim, corpul nostru este ocupat să testeze, să asculte şi să primească informaţii de la trilioanele de rezidenţi minusculi din intestinele noastre. Şi, după cum arată ştiinţa, microbii (flora intestinală) au multe de zis. Şi ceea ce au de spus contează enorm pentru bunăstarea noastră.

De fapt, studii curente au confirmat că flora intestinală este implicată în multe procese asociate cu sănătatea, cum ar fi absorbţia nutrienţilor, protecţia contra agenţilor patogeni, producţia de neurotransmiţători, imuno modularea şi funcţia de protecţie prin bariera intestinală. Chiar şi formarea oaselor, modificările dispoziţiei şi somnul pot fi influenţate de microbiomul intestinal.

Dacă vrei să-ţi schimbi starea de sănătate, analizează-ţi microbii

Flora intestinală este atât de importantă pentru corp, încât unii experţi o consideră un organ distinct şi de sine stătător. Însă, spre deosebire de alte organe că ficatul şi creierul, care sunt programate să funcţioneze conform unor coduri genetice predefinite, compoziţia şi funcţionarea microbiomului intestinal este influenţată în mare măsură de stimulii din mediu, în special de alimentaţie. Cu alte cuvinte, flora intestinală poate fi influenţată de alegerile de stil de viaţă. Iar aceasta este o veste bună! Acest lucru înseamnă că deţinem puterea de a controla felul în care microbii lucrează în propriul nostru interes.

Avem acum suficiente informaţii, confirmate de ştiinţă, care să permită fiecăruia dintre noi să ia măsuri în vederea optimizării sănătăţii intestinale. În primul rând şi înainte de orice, este important să avem o alimentaţie sănătoasă, bogată în fructe şi legume cu fibre, care ajută microbii să prospere. Consumul de alimente fermentate şi de suplimente cu probiotice ajută, de asemenea, la menţinerea sănătăţii intestinale.

4 moduri în care probioticele te ajută să fii mai sănătos

Tulpinile probiotice din comerţ sunt bine echipate pentru a străbate mediul aspru al stomacului şi al intestinului subţire şi a se stabili în intestinul gros. Aici, microbii ştiu foarte bine să comunice cu corpul. Ca mulţi alţi membri ai populaţiei microbiomului, care au impact asupra sănătăţii, şi tulpinile probiotice din comerţ funcţionează în multe feluri:

1. Întăresc sistemul imunitar
Tractul gastrointestinal este dotat cu celule specializate (celule dendritice) care testează conţinutul intestinului pentru a mări sau a reduce inflamaţia. Probioticele sunt echipate să comunice cu celulele imunitare de testare pentru a le informa dacă sunt prietenoase sau nocive (adică toxine sau agenţi patogeni).

Această interacţiune are un efect de calmare asupra sistemului imunitar şi este esenţială pentru efectele benefice ale probioticelor, pentru că inflamaţia are consecinţe sistemice şi cu consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii.

2. Stimulează producţia de nutrienţi care promovează sănătatea
Probioticele descompun surse de carbon complexe (ca fibrele polizaharide ale plantelor) pentru a produce metaboliţi benefici, ca vitamine şi acizi graşi de lanţ scurt (AGLS). AGLS ca butiratul sunt cunoscuţi pentru abilitatea lor de a inhiba creşterea agenţilor patogeni.

Aceştia servesc şi ca surse importante de energie pentru colonocite (celule epiteliale ale colonului) şi se crede că reglează expresia genelor umane pentru a reduce riscul de tulburări gastrointestinale, unele forme de cancer şi boala cardiovasculară. Un consum mărit de alimente bogate în fibre este o sursă importantă de acizi graşi de lanţ scurt.

3. Formează o barieră intestinală de protecţie
Probioticele întăresc bariera epite-lială intestinală astfel încât conţinutul stomacului, care poate dăuna organismului, să nu fie eliberat din intestine. Acest lucru este posibil prin interacţiunea cu sistemele celulare, care fortifică stratul de mucus epitelial intestinal care blochează adeziunea patogenilor şi prin sudarea legăturilor dintre celulele epiteliale.

4. Inhibă ataşarea patogenilor de suprafeţele intestinale
Probioticele şi alţi microbi benefici sunt experţi în manipularea mediului în care trăiesc, astfel încât să ţină la distanţă patogenii competitivi şi bacteriile nocive. Probioticele s-a dovedit că reglează expresia produselor antimicrobiene, cum ar fi defensinele şi catelicidinele, pe care corpul uman le produce în mod natural. Probioticele pot spune corpului uman şi să mărească producţia de anticorpi specifici pentru patogeni.

Probioticele posedă un întreg arsenal, dar pot produce şi alte substanţe antimicrobiene, bacteriocine şi microcine. Chiar şi acizii graşi de lanţ scurt, care sunt produşi prin fermentarea probiotică a polizaharidelor din plante, pot inhiba patogenii.

Bacteriile deţin conducerea, de aceea este important să le înţelegem

Într-un articol anterior s-a arătat că fiecare persoană are o floră intestinală unică şi că specificul acesteia poate influenţa şi eficacitatea suplimentelor cu probiotice pe care le folosim.

Probioticele sunt importante pentru sănătate, însă cea mai bună strategie pentru optimizarea acestora este o dietă echilibrată şi diversificată, care să conţină fibre prebiotice, pe de o parte, şi care să excludă carbohidraţii rafinaţi şi adaosul de zahăr, pe de altă parte.

Redacția

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0