Cum se contrazice singură Federația Rusă

Dictatura este un sistem de guvernare extrem de vechi. Mai simplu spus, un singur partid deține puterea. Într-un astfel de sistem, separarea puterilor – executivă, legislativă și judecătorească – prevăzută de democrație de pe vremea lui Locke și Montesquieu este imposibilă, analizează Alex Gordon pentru American Thinker.

Partidul Comunist Bolșevic a guvernat pe teritoriul „Rusiei străvechi“. În Rusia, sistemul monopartid a fost înființat la zece ani după prăbușirea URSS și constituirea Federației Ruse. În toate alegerile parlamentare, adică în Duma de Stat, partidul „Rusia Unită“ deține majoritatea. Așadar, Federația Rusă a devenit succesorul URSS.

Totuși, în Rusia țaristă de după 1905, autocrația a permis existența unui parlament pluripartidist. În URSS, puterea a fost concentrată în mâinile unui singur partid și, de cele mai multe ori, în mâinile unui singur lider.

Vladimir Putin, liderul partidului „Rusia Unită“, a ocupat funcția de președinte al țării timp de 18 ani și de prim-ministru timp de patru ani.

În locul sistemului monopartid sovietic, a luat naștere sistemul monopartid rusesc.

Evident, Rusia nu reușește să scape de sistemul său tradițional monopartid. Acest tip de partid este decis să își extindă teritoriul prin propagandă, urmărind să forțeze alte țări să adere la „adevărul“ său.

Prin urmare, țările cu un singur partid importă revoluții, socialiste, islamice sau de altă natură. Țările pluripartidiste exportă revoluții mascate, revoluții pentru „demnitate“, care caută să creeze regimuri multipartite, adesea atipice sau chiar ciudate pentru popoarele din țările în care „strugurii mâniei“ au ajuns la maturitate.

Țările multipartidiste săvârșesc adesea acte de violență împotriva altor națiuni, încercând să instaureze acolo o democrație ce le repugnă acelor țări.

Războiul Federației Ruse în Ucraina este purtat sub sloganul „Rusia Unită“, după numele partidului său de guvernământ: Ucraina trebuie să facă parte din „Rusia Unită“.

Războiul din Ucraina ar trebui considerat un act de exportare a ideologiei „Rusiei Unite“, nu doar o operațiune de restaurare a URSS, ci și o operațiune de revenire în Imperiul Rus, o operațiune de reconstrucție a istoriei imperiale rusești, de care actualul lider al partidului „Rusia Unită“, Putin, își amintește, scrie și vorbește mult.

Sloganul socialismului – „Muncitori din toate națiunile, uniți-vă!“ – a fost înlocuit cu sloganul „Popoarele din fostele regiuni ale Imperiului Rus și ale Uniunii Sovietice se unesc sub umbrela Rusiei!“.

Citește și Istoricul Dorin Dobrincu, despre „basmele Kremlinului” că Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni: Bine ați venit la grădiniță

Federația Rusă poartă eticheta de federație, dar este un stat unitar. Federalismul autentic implică egalitatea de drepturi și oportunități pentru membrii săi. Apelativul „Federația Rusă“ implică o contradicție, care poate fi observată în faptul că poporul rus, limba rusă și „comunitatea rusească“ reprezintă baza ideologiei unui stat unitar centralizat.

De la preluarea puterii de către Putin, guvernul rus a aplicat termenul de „comunitatea rusească“ „compatrioților“ și „minorităților vorbitoare de limbă rusă“ localizate în afara granițelor Rusiei după prăbușirea Uniunii Sovietice.

La deschiderea Congresului Compatrioților, Putin a menționat pentru prima dată în mod public necesitatea „consolidării și structurării unei comunități rusești unificate“, declarând că această operațiune ar trebui să devină unul dintre principalele obiective ale politicii de stat.

În 2006, Putin a afirmat că „sub respectiva etichetă ar putea și ar trebui să se unească toți cei care țin la limba rusă și la cultura rusă, indiferent unde locuiesc, în Rusia sau în afara granițelor sale“.

„’Operațiunea militară specială’ din Ucraina este rezultatul ‘unificării și reunirii sub formă de imperiu a teritoriilor comunității rusești’“.

Sistemul partidului unic determină o gândire uniformă, cristalizând noțiuni clar definite de bine și rău: sistemul este bun, iar dubiile cu privire la caracterul său perfect sunt rele.

Sistemul este un succes al civilizației, iar „operațiunea militară specială“ este o expansiune cu rolul de a cuceri popoarele cărora Rusia le aduce „lumina“ unică a „civilizației“ sale, potrivit teoriei „Moscova, a treia Roma“.

Grație abordării adoptată de această „civilizație“, fostele teritorii ale Imperiului Rus – Polonia, Lituania, Letonia și Estonia – au aderat deja la NATO, iar Finlanda este în curs de a fi acceptată în această alianță.

Niciuna din ele nu au vrut să facă parte din nou din statul unitar rus, din „Rusia Unită“.

Traducere și adaptare
Tribuna.US