Curtea Supremă a decis că administrația Biden trebuie să respecte ordinul „Rămâneți în Mexic“ în cazul solicitanților de azil

Curtea Supremă a decis că administrația Biden trebuie să respecte ordinul „Rămâneți în Mexic“ în cazul solicitanților de azil

Curtea Supremă a declarat recent că administrația Biden trebuie să se conformeze deciziei unei instanțe inferioare de a reactiva reglementarea președintelui Donald Trump care impunea multor solicitanți de azil să aștepte în afara Statelor Unite soluționarea cazurilor lor, informează Robert Barnes într-un articol Washington Post.

Administrația a cerut instanței să suspende ordinul unui judecător federal de a relua de îndată politica „Rămâneți în Mexic“, cunoscută sub numele de Migrant Protection Protocols (MPP). Judecătorul districtual Matthew Kacsmaryk a decis la începutul acestei luni că administrația Biden nu a oferit o motivație suficientă pentru eliminarea respectivei reglementări și că procedurile sale privind solicitanții de azil care intră în țară erau ilegale.

Trecând peste obiecțiile celor trei judecători liberali, majoritatea conservatoare a Curții a fost de acord că administrația nu a justificat suficient schimbarea regulilor.

Administrația „nu a demonstrat o probabilitate de succes în ceea ce privește afirmația că memorandumul de revocare a Migrant Protection Protocols nu era arbitrar și inconsecvent“, a precizat instanța într-o ordonanță sumară, nesemnată. De multe ori, în astfel de chestiuni urgente, instanța nu-și explică raționamentul.

Se preciza că judecătorii Stephen G. Breyer, Sonia Sotomayor și Elena Kagan ar fi acceptat cererea administrației. Nici cei trei nu au dat mai multe detalii.

Măsura ar putea fi un semn rău pentru noua administrație. Instanța examinează o cerere de desființare a moratoriului asupra evacuării chiriașilor în contextul pandemiei implementat de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, în privința căruia cei mai conservatori judecători ai Curții și-au exprimat deja scepticismul.

Curtea a arătat adesea deferență față de administrația Trump în astfel de chestiuni de urgență, inclusiv când a fost implementat pentru prima dată MPP.

Procurorul general Brian H. Fletcher a fost explicit în acest sens în rezumatul său adresat instanței.

„În ultimii ani, această Curte a suspendat în mod repetat deciziile instanțelor inferioare împotriva politicilor Ramurii Executive pe tema chestiunilor de imigrație, politică externă și gestionarea migrației“, a scris Fletcher. „Ar trebui să facă același lucru și în cazul de față.“

Dar, în hotărârea sa recentă, instanța a citat o decizie din 2020 prin care a împiedicat administrația Trump să desființeze programul Deferred Action for Childhood Arrivals din epoca Obama, care proteja imigranții fără acte ce fuseseră aduși în țară pe când erau copii.

În acel caz, judecătorul șef John G. Roberts Jr. s-a alăturat liberalilor curții spunând că administrația Trump nu reușise să convingă că stoparea programului nu era un act arbitrar și inconsecvent.

„Nu decidem dacă DACA sau anularea acestuia este o politică sănătoasă“, a scris Roberts în decizia din 2020. „Înțelepciunea acestor decizii nu este treaba noastră. Pe noi ne preocupă doar dacă administrația a respectat cerințele procedurale din lege care insistă asupra ‘unei motivații justificate a acțiunii sale’.“

Diferența este că decizia a fost luată după o prezentare și o dezbatere amplă, nu doar o solicitare de urgență pentru menținerea status quo-ului în timp ce contestațiile continuau.

Citește și Deschiderea frontierelor Americii nu este compasiune, este inumană

Grupările pentru drepturile de imigrare au denunțat hotărârea Curții Supreme și au cerut administrației să continue demersurile sale de a anula programul, mai degrabă decât de a-l implementa.

„Ne-am angajat să facem tot ce putem pentru ca această politică îngrozitoare să nu mai facă rău niciunei persoane și vom folosi toate metodele pe care le avem la dispoziție pentru a ne opune reglementării ‘Rămâneți în Mexic’ sau a altora de același fel“, a declarat Marielena Hincapié, director executiv al National Immigration Law Center. „Îndemnăm administrația Biden să facă același lucru.“

Nu este clar ce efect va avea practic decizia. Department of Homeland Security  a declarat că va continua să conteste hotărârea instanței districtuale. „Cât timp se desfășoare procesul de apel însă, DHS va respecta ordinul cu bună-credință“, se menționează în declarație.

„Alături de partenerii inter-agenții, DHS a început discuțiile diplomatice cu Guvernul Mexicului referitor la Migrant Protection Protocols (MPP). DHS își menține angajamentul de a dezvolta un sistem de imigrație sigur, civilizat și uman, care să respecte legile și valorile noastre.“

În argumentația sa adresată instanței, Fletcher a spus că revigorarea programului ar fi dificilă. „MPP a fost anulat timp de 2,5 luni, suspendat timp de 8 luni și în mare parte latent aproape 16 luni“, a scris el.

„Ordinul instanței districtuale de a reimpune brusc și de a menține acel program sub supraveghere judiciară ar prejudicia relațiile Statelor Unite cu parteneri regionali vitali, ar perturba grav operațiunile sale la granița de sud și ar amenința să ducă la o criză diplomatică și umanitară.“

O comisie a Curții de Apel a Circuitului 5 s-a alăturat în mare parte lui Kacsmaryk, respingând cererea guvernului de a suspenda hotărârea. Acest lucru va accelera examinarea temeiniciei opiniei judecătorului, iar problema ar putea reveni la Curtea Supremă.

La scurt timp după preluarea mandatului în ianuarie, președintele Biden a anunțat că administrația nu va continua să înscrie imigranții în MPP și a ordonat revizuirea programului. El și grupările pentru drepturile imigranților au criticat politicile de imigrație implementate de administrația Trump, considerându-le contraproductive și în contradicție cu practicile istorice ale națiunii.

„Nu fac o lege nouă. Elimin politicile proaste“, a spus atunci Biden.

În cadrul programului, peste 60.000 de solicitanți de azil au fost trimiși să aștepte în afara teritoriului SUA în timpul în care dosarele lor erau procesate în instanțele de imigrare din SUA. Statele Texas și Missouri au deschis un proces împotriva administrației Biden, spunând că anularea politicii lui Trump ar avea ca rezultat un val de imigranți fără acte în acele state.

În argumentația prezentată instanței, procurorii generali ai statelor au declarat că revocarea programului MPP „a amplificat criza de la frontieră transformând-o într-un dezastru de-a dreptul, încurajând cartelurile criminale și traficanții de persoane care se folosesc de imigranții vulnerabili“.

În timp ce procesul era în curs de desfășurare, secretarul Homeland Security, Alejandro Mayorkas, a depus pe 1 iunie un memorandum de șapte pagini, în care detaliază ceea ce consideră el că ar fi deficiențele MPP și menționează motivul pentru care departamentul său anulează reglementarea adoptată la sfârșitul anului 2018.

Pe 13 august, Kacsmaryk, un candidat nominalizat de Trump care a devenit judecător în 2019, a decis în favoarea statelor. El a anulat decizia lui Mayorkas și a emis o ordonanță permanentă la nivel național, care să intre în vigoare în șapte zile. El a cerut ca Department of Homeland Security să „asigure respectarea și să implementeze MPP cu bună credință“ până când Mayorkas va oferi explicații suplimentare privind decizia sa și până când departamentul dispune de o „capacitate de detenție suficientă pentru a caza toți imigranții“ care traversează frontiera fără a avea dreptul.

Kacsmaryk a spus că legea oferă administrației doar două opțiuni pentru imigranții care solicită azil: „detenție obligatorie sau întoarcerea pe un teritoriu învecinat“.

Citește și Biden anunță un plan care permite imigranților să obțină azil ocolind instanțele

La Curtea Supremă, administrația Biden a acuzat că este o interpretare îngrozitor de greșită a legii. Legea conferă ramurii executive putere discreționară, a susținut administrația, și a precizat că o astfel de interpretare a legii „nu a fost niciodată acceptată de nicio administrație prezidențială de la adoptarea statutului în 1996, inclusiv în timp ce MPP era operațional“.

Aceasta a susținut motivația decizională a lui Mayorkas, dar a precizat că dacă era insuficientă, soluția potrivită ar fi să se solicite argumente suplimentare, nu să se reimplementeze un program care necesită negocieri delicate cu oficialii mexicani și alții.

Cu toate că Biden s-a angajat în timpul campaniei electorale să pună capăt programului din era Trump, el a continuat politica administrației anterioare de a expulza imigranții de la granița de sud pe motivul prevenirii răspândirii coronavirusului.

Mii de imigranți adulți neînsoțiți continuă să fie expulzați, deși în ultimele luni administrația Biden a permis majorității familiilor de imigranți și minorilor neînsoțiți să se refugieze în Statele Unite.

Omar Jadwat, directorul Immigrants’ Rights Project at the American Civil Liberties Union, a declarat că administrația Biden „trebuie să ia toate măsurile posibile pentru a pune capăt definitiv acestui program ilegal, inclusiv prin a-l anula din nou, de data aceasta cu o explicație mai temeinică“.

Cazul este Biden v. Texas.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0