Dacă asta se poate întâmpla într-o școală primară din Wheaton, Illinois…

Dacă asta se poate întâmpla într-o școală primară din Wheaton, Illinois…

O activistă lesbiană care promovează acceptarea culturală atât a ideologiei „LGBT”, cât și a măcelului legalizat al copiilor nenăscuți, a fost invitată să vorbească copiilor de 8-11 ani de la școala elementară Longfellow din Wheaton, Illinois, casa celui mai prestigios colegiu evanghelic din America, Wheaton College și a aproximativ 45 de biserici. Dacă acest lucru s-ar putea întâmpla în Wheaton, Illinois, s-ar putea întâmpla oriunde.

O veste oarecum bună este că evenimentul a fost anulat cu o zi înainte să aibă loc, la începutul lui octombrie. Vestea proastă este că școala speră să-l reprogrameze. Potrivit purtătorului de cuvânt al districtului 200, Erica Loiacono,

„Cu o zi înainte de vizita autoarei, un părinte a contactat administrația Longfellow manifestând îngrijorări cu privire la procesul pe care îl utilizăm pentru a informa părinții despre vizitele autoarei și conținutul prezentării. La acea dată Administrația a fost informată că școala nu le-a comunicat părinților din Longfellow informații despre conținutul cărții prezentate și promovate de autor… Părinții au fost informați doar despre vizită, nu și despre conținutul cărții… Așteptăm cu nerăbdare să discutăm cu autoarea despre posibilitatea de a programa o vizită în comunitatea noastră școlară în viitor”.

Autoarea, Robin Stevenson este într-un turneu de lansare de carte, iar cartea pe care o promovează acum se numește Kid Activists: True Tales of Childhood from Champions of Change (Copilul activist: Povești adevărate ale copilăriei de la campionii schimbării), care spune „povești din copilărie prin texte prietenoase pentru copii și ilustrații colorate” despre activiști, inclusiv Harvey Milk, infamul pederast homosexual, prieten al liderului cultului ucigaș Jim Jones și al lui „Janet” Mock, un bărbat biologic care se află într-un proces hormonal și chirurgical de a deveni „femeie”.

Stevenson a mai scris și Pride Colors, o carte colorată pentru copiii cu vârste între 0-2 ani, care „portretizează familiile LGBTQIA+ într-o lumină pozitivă, sclipitoare” și îi învață pe bebeluși „sensul din spatele fiecărei culori din steagul pride”.

Devalorizarea persoanei umane pe care o face Stevenson se extinde dincolo de homosexualitate și identitatea de gen. Devalorizează oamenii din uter și caută să îndoctrineze cu părerile ei întortocheate. Cartea lui Stevenson pentru copiii cu vârsta de peste 12 ani, My Body, My Choice: The Fight for Abortion Rights, este „despre lupta îndelungată pentru drepturile avortului”, care „este preluată de o nouă generație de activiști curajoși, creativi și pasionați”.

Stevenson a reacționat dur la comunicatul reprezentantului districtului Wheaton District 200:

„Începând cu anul viitor, școlile publice din Illinois vor fi obligate să predea lecții de istorie care includ rolurile și contribuțiile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender în istoria SUA. Dar școlile nu ar trebui să reglementate pentru a fi incluzive. Multe școli lucrează deja pentru a oferi un mediu sigur și de susținere pentru ca elevii să fie ei înșiși și să încurajeze toți elevii să respecte diversitatea și drepturile omului…

Prin alegerea de a anula prezentarea… Ați legitimat o îngrijorare înrădăcinată în homofobie, ați dat acestei îngrijorări prioritate în detrimentul dorinței administrației școlii și a personalului care a solicitat vizita”.

Șase gânduri despre remarcile lui Stevenson:

1. Părinții din Wheaton ar trebui să stabilească exact cine sunt administratorii școlii și personalul care au solicitat ca Stevenson să fie invitată să țină un discurs. Identitățile angajaților guvernamentali care iau astfel de decizii nu trebuie să fie secrete.

2. Angajamentele de „incluziune” nu impun școlilor să ignore perceptele morale. Nu văd ca „progresiștii” să ceară zgomotos includerea rolurilor și contribuțiilor poliamoriștilor, adepților perversiunilor și ale zoofililor în curriculum. De ce nu fac asta? Acești oameni nu au contribuit deloc la valoarea societății? Socialiștii cred că binecunoscutul pervers Alfred Kinsey a avut contribuții semnificative în societate. Poate că în numele incluziunii, școlile ar trebui să împărtășească predilecțiile pentru perversiuni ale lui Kinsey cu elevii școlilor elementare.

3. Asigurarea siguranței elevilor nu impune afirmarea tuturor sentimentelor și alegerilor comportamentale ale copiilor și nici administratorii școlilor nu trebui să o facă.

4. În ceea ce privește dispoziția ca școlile să fie un mediu „de susținere” pentru ca elevii să fie „ei înșiși”: Școlile guvernamentale sunt într-adevăr obligate să „susțină” toată sentimentele – inclusiv sentimentele sexuale – ale tuturor elevilor sau doar acele sentimente aprobate de „progresiști”? Ce înseamnă „ei înșiși”? Înseamnă că toate sentimentele puternice, persistente, aparent intratabile, determină atât „identitatea” cât și „moralitatea”? Dacă da, comunitatea „LGBTQIAP+” a deschis larg o cutie a Pandorei cu probleme.

5. „Respect pentru diversitate” este un slogan fals. „Diversitatea” în sine nu este intrinsec nici bună, nici rea. Diversitatea înseamnă pur și simplu diferență sau varietate și nu toate diferențele sunt demne de respect. Ceea ce vrea să spună cu adevărat Stevenson este că elevii ar trebui învățați să aprobe actele homosexuale și identitatea de gen, dar nici un angajat al guvernului – în rolul lui profesional – nu are dreptul să-i educe pe copiii altor persoane.

6. Dezaprobarea creștină a homosexualității și a identității de gen nu este înrădăcinată în frică sau în ură față de oameni, așa cum nu este nici dezaprobarea creștină față de adulter, curvie sau pornografie. Mă întreb cât de „în siguranță” și „susținuți” sunt elevii conservatori când Stevenson îi numește homofobi.

Creștinilor li se poruncește de către Dumnezeu să-și educe copiii sănătos. Acest lucru nu se poate face în instituțiile care încearcă să cultive dragostea pentru lucrurile pe care Dumnezeu le detestă. Părinții conservatori trebuie să iasă din aceste cazane toxice, cunoscute anterior drept școli, înainte ca fiii și fiicele lor să sufere pe viață.

Aici, în Illinois, ca și în California, New Jersey și Colorado, nu mai este posibil ca micuții cu minți impresionabile și inimi tandre să nu fie expuși la imagini și idei pozitive despre deviația sexuală. Mulțumită proiectului de lege adoptat de parlamentarii regresivi și transformat în lege de incapabilul guvernator al Illinois, J.B. Pritzker, acum este obligatoriu ca această îndoctrinare să aibă loc.

Părinții trebuie să iasă din școlile guvernamentale, iar bisericile trebuie să faciliteze această ieșire. Pentru familiile care dintr-o varietate de motive nu pot face școală acasă, bisericile trebuie fie să creeze școli accesibile, distinct creștine, fie să pună la dispoziția membrilor bisericii fonduri pentru a-și trimite copiii la școlile creștine existente.

Laurie Higgins
Illinois Family Institute

COMMENTS

WORDPRESS: 0