Într-un context internațional marcat de escaladarea războiului din Ucraina și de amenințările tot mai mari la adresa securității regiunii Mării Negre, președintele României, Nicușor Dan, a publicat un articol în ziarul american conservator DAILY SIGNAL în care subliniază importanța strategică a țării noastre în apărarea flancului estic al NATO și în consolidarea parteneriatului cu Statele Unite ale Americii.
În articolul intitulat „Fermitate la margine: România pe flancul NATO de la Marea Neagră” (Steady on the Edge: Romania on NATO’s Black Sea Flank) , șeful statului prezintă provocările de securitate cu care se confruntă România, răspunsul autorităților române și rolul esențial al colaborării militare româno-americane pentru stabilitatea regiunii.
TRIBUNA.US prezintă în continuare traducerea integrală în limba română a articolului semnat de președintele Nicușor Dan.
* * *
În timp ce scriu aceste rânduri, două avioane F-16 ale țării mele tocmai au doborât două drone cu propulsie reactivă care pătrunseseră în spațiul aerian al României, deasupra Mării Negre. Piloții noștri nu au ezitat.
Iată de ce.
Pe 14 octombrie, la ora 20:16, autoritățile navale române de la Sulina au primit o solicitare de asistență din partea navei Yara J, sub pavilionul Insulelor Comore, care fusese lovită de drone. În doar câteva minute, nava de căutare și salvare Apollo, aparținând Gărzii de Coastă Române, părăsea portul Sulina pentru a veni în ajutorul vasului și al echipajului său.
Câteva ore mai târziu, în dimineața zilei de 15 octombrie, petrolierul pentru transportul produselor chimice Wine Trader a transmis un semnal de primejdie, raportând izbucnirea unui incendiu la bord, tot în urma unui atac cu drone. Două nave românești de intervenție au ieșit imediat în larg pentru a acorda asistență. Cinci membri ai echipajului, inclusiv căpitanul, au fost preluați la bordul elicopterului Black Hawk 275 al Inspectoratului pentru Situații de Urgență din România, în timp ce o navă de salvare a continuat căutările celor șapte membri ai echipajului dați dispăruți.
Aceste două incidente maritime grave, petrecute la mai puțin de 24 de ore unul de celălalt, nu sunt cazuri izolate. În aceeași lună octombrie, ele au fost precedate de atacul asupra navei Royad Mammadov, lovită și scufundată în apropierea apelor teritoriale ale României, precum și de scufundarea navei Alfa Watan, în largul apelor teritoriale ale Bulgariei, în urma unui atac cu drone maritime și aeriene. Aceste incidente, alături de atacurile care au urmat, demonstrează că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a intrat într-o etapă periculoasă de escaladare.
De la începutul invaziei Ucrainei, în Marea Neagră au fost înregistrate câteva sute de incidente grave de acest fel. După anexarea Crimeei de către Rusia, Marea Neagră s-a transformat dintr-o zonă de cooperare economică și comerț într-una dintre cele mai instabile regiuni geopolitice ale globului.
Deși toate statele riverane sunt afectate, direct sau indirect, a devenit evident că România este țara cea mai expusă efectelor colaterale ale războiului, având în vedere poziția sa pe țărmul vestic al Mării Negre, unde extinderea efectelor conflictului se resimte acum cel mai direct.
După patru ani de război, constatăm că România este afectată de întregul spectru al războiului hibrid purtat de Federația Rusă împotriva NATO și a Uniunii Europene: atacuri cibernetice, sabotaje, incursiuni ale dronelor aeriene și maritime, provocări și campanii de amenințare informațională, pentru a aminti doar câteva exemple.
Cum a răspuns România? În primul rând, și-a păstrat calmul și continuă să își consolideze capacitățile, înțelegând că acțiunile sale contează pentru toți aliații. România rămâne fermă, se apără și descurajează extinderea războiului și posibilitatea atragerii NATO într-un conflict de proporții potențial devastatoare. România consolidează frontiera Alianței NATO în sectorul său cel mai expus: țărmul vestic al Mării Negre.
Atitudinea României — una de hotărâre și responsabilitate — nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Noi, românii, ne-am numărat printre primii care și-au respectat angajamentele privind creșterea cheltuielilor militare; am sprijinit Ucraina, în speranța de a menține conflictul la distanță și de a contribui la încheierea lui; ne-am consolidat capacitățile militare prin achiziționarea de echipamente moderne, cel mai adesea americane; am fost printre primii care au înțeles că apărarea Europei este, înainte de toate, responsabilitatea europenilor înșiși; am recunoscut că unitatea lumii libere se sprijină pe o legătură transatlantică solidă, expresie a valorilor civilizației occidentale și garanție a stabilității globale.
România este astăzi mai sigură datorită alianței sale cu Statele Unite. La rândul său, NATO este mai puternică datorită parteneriatului româno-american.
Prezența trupelor americane în bazele românești de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu descurajează Rusia, ține războiul departe de teritoriul aliat și reduce riscul unei confruntări mai ample. Investițiile de miliarde de dolari ale României în baze militare, precum și alinierea sa politică deplină, au permis Statelor Unite să proiecteze forță militară și să își urmărească interesele în teatre de importanță strategică: Marea Neagră, Ucraina și Caucazul, estul Mării Mediterane și Orientul Mijlociu. Operațiunile Midnight Hammer și Epic Fury sunt doar cele mai recente demonstrații ale valorii adăugate pe care România o aduce Statelor Unite.
Recentele incidente cu drone din Marea Neagră arată că noile circumstanțe impun ridicarea nivelului de ambiție al relației strategice dintre România și Statele Unite. România este pregătită și a demonstrat acest lucru. Va continua să investească în capabilități militare, baze și poligoane de instruire. Va rămâne aliniată politic și strategic. Își va asuma responsabilități și costuri mai mari, astfel încât o prezență americană consolidată în sectorul românesc al Mării Negre să devină mai utilă din punct de vedere strategic și mai puțin costisitoare. Acest lucru este în beneficiul Statelor Unite, al României și al întregii lumi libere.
COMMENTS