De ce pierde China narativul coronavirusului

De ce pierde China narativul coronavirusului

Când Roger Roth a primit un e-mail de la guvernul chinez care i-a cerut să susțină o rezoluție în legislatura statului Wisconsin prin care să laude răspunsul Chinei la coronavirus, Roth a crezut că este o farsă. Expeditorul chiar a anexat o rezoluție pre-scrisă cu puncte de discuție ale partidului comunist și afirmații îndoielnice pentru ca președintele Senatului din Wisconsin să le spună la vot. O analiză Financial Times.

„Nu am auzit niciodată ca un guvern străin să se adreseze unui legislativ de stat ca să-i ceară să adopte o rezoluție”, a declarat Roger Roth. „Am crezut că nu așa ceva nu e real”. Apoi a descoperit că documentul a fost trimis chiar de consulul general chinez de la Chicago. „Am fost șocat… și am trimis o scrisoare înapoi: „Stimate consul general, e o nebunie!”

Este imposibil să vedem acest episod ca nimic altceva decât un alt obiectiv dezastruos pentru Beijing.

De la tratamentul deplorabil față de cetățenii africani din sudul Chinei, la exportul de echipamente medicale defecte sau chiar promovarea oficială a teoriilor conspiraționiste care învinovățeau armata americană pentru focarul de coronavirus, majoritatea eforturilor partidului comunist de a controla narativul internațional s-au întors împotriva lor.

Unii pot crede că răspunsul haotic al Occidentului îi permite Chinei să umple vidul guvernanței globale. Chiar și cu raportări discutabile, China a raportat până în prezent sub 5000 de decese, față de aproape 30.000 în SUA și câte 20.000 în Italia și Spania. Dar încercările Beijingului de a profita de această situație îl vor izola și decredibiliza mai degrabă pe scena mondială atunci când criza va dispărea.

Wang Jisi, un savant legendar de la Universitatea Peking, spune că apariția virusului a împins relațiile sino-americane la cel mai rău nivel de când s-au stabilit primele legături formale în anii 1970. El descrie decuplarea economică și tehnologică bilaterală „deja ireversibilă”.

Schimbarea de optică în privința Chinei a fost izbitoare și în Marea Britanie, unde conservatorii influenți au cerut premierului să fie mai dur cu China, presa devenind tot mai critică, iar serviciile de informații promițând că se vor concentra pe amenințările de la Beijing.

În Europa și Australia, guvernele s-au grăbit să blocheze companiile chineze să cumpere ieftin active pe fondul carnagiului economic. De asemenea, Tokyo a creat un fond special de 2.2 miliarde de dolari pentru a susține companiile japoneze în mutarea lanțurilor de aprovizionare din China.

Curios, dar nu doar SUA și aliații săi s-au distanțat de Beijing. Coreea de Nord, unicul aliat al Chinei, a fost prima țară care și-a închis granița de nord la începutul focarului, în ciuda obiecțiilor Beijingului față de interdicțiile internaționale de călătorie. Rusia a urmat imediat. Până și oficialii iranieni au criticat China comunistă pentru că au ascuns amploarea focarului.

Dar Beijingul ar fi putut câștiga mai multă simpatie dacă ar fi abordat rapid o strategie de transparență și cooperare. În schimb, a arestat oamenii care au criticat mușamalizarea și a lansat o campanie de propagandă globală pentru a pune la îndoială originea chinezească a coronavirusului și de a afirma superioritatea sistemului său autoritar.

Multe multinaționale au fost grav afectate de când Beijingul și-a sigilat efectiv granițele și a anulat vizele. Expulzarea corpului de presă american din Beijing va încuraja și mai mult atitudinile internaționale ostile.

Principalul purtător de cuvânt al guvernului chinez a amenințat chiar că va bloca exportul de materiale medicale către SUA, astfel încât să „arunce America într-un iad al coronavirusului”.

Toate acestea vor accelera presiunile asupra Washingtonului de a se decupla rapid de lanțurile de aprovizionare chinezești.

Pentru președintele Xi Jiping este cea mai mare criză cu care s-a confruntat de când a preluat puterea în 2012. Legitimitatea partidului comunist a fost deteriorată de greșelile de la începutul pandemiei și de represiunea care a urmat. Președintele Xi știe că viitoarea criză economică va continua să-i erodeze susținerea. În criza financiară din 2008, Beijingul a stabilit o creștere anuală de 8% ca fiind minimul pentru a evita tulburările sociale. Economia Chinei a scăzut cu 6.8% în primul trimestru al acestui an.

Scopul Chinei de a cere legislaturilor de stat americane să promoveze rezoluții pro China este să își facă publicitate în interior, pentru validarea partidului comunist în rândul chinezilor. Dar acum, senatorii din Wisconsin planifică să adopte o altfel de rezoluție. În timp ce va lăuda poporul chinez, rezoluția va „dezbrăca brutalul partid comunist chinez pentru ca toată lumea să-l vadă… precum și daunele pe care le-a adus întregii lumi prin mușamalizarea acestui virus”, a declarat Roth.

Și este posibil ca rezoluția să treacă cu o majoritate puternică.

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0