De fiecare dată când încerc să mă supăr pe Trump, mass-media mă face să renunţ prin lansarea unor atacuri ridicole, neprovocate. De data asta, este şt
De fiecare dată când încerc să mă supăr pe Trump, mass-media mă face să renunţ prin lansarea unor atacuri ridicole, neprovocate. De data asta, este ştirea falsă despre Trump şi „scurgerea” de informaţii clasificate către ruşi. Preşedintele nu poate divulga informaţii clasificate. Are autoritatea de a le declasifica.
Marele secret pe care Trump l-ar fi dezvăluit, este acela că musulmanii ar putea încerca să arunce în aer un avion folosind laptopurile. Ştiam deja asta, am citit-o în The New York Times.
The New York Times, 22 Martie 2017:
„Dispozitive interzise pe anumite zboruri din cauza ameninţării ISIS.
Serviciile de informaţii arată că Statul Islamic dezvoltă o bombă ascunsă în electronicele portabile, astfel Statele Unite şi Marea Britanie urmează să interzică pasagerilor din zece ţări majoritar musulame să zboare cu laptopurile asupra lor…au spus doi oficiali americani de contraterorism.”
Această informaţie complet secretă a fost publicată pe larg în mii de articole şi ştiri din întreaga lume civilizată. De curând ştirea a fost actualizată, anume că Statele Unite iau în considerare interzicerea laptopurilor în avion şi la zborurile din Europa, de asemenea. Ştiţi ce ar putea avea mai mult sens decât interzicerea laptopurilor? Ce ziceţi de interzicerea musulmanilor?
Puţină răbdare, încă lucrez la detalii, dar sunt aproape sigură că un judecător federal din Hawaii nu poate bloca un ordin temporar prezidenţial de interzicere a imigraţiei musulmanilor, doar pentru că l-au deranjat unele declaraţii ale lui Trump din campania electorală. După cum explică profesorul de drept Eugene Kontorovich, din Northwestern, pentru Washington Post, instanţele nu au examinat niciodată declaraţiile de campanie ale unui politician pentru motive necorespunzătoare, pentru că 1, campaniile nu sunt parte a unui proces deliberativ şi 2, făcând asta, ar însemna să „examinezi viaţa tuturor politicienilor ale căror motive ar putea fi relevante aspectelor juridice.”
Cu toate acestea, Kontorovich spune că acesta este argumentul legal folosit împotriva interdicţiei de călătorie impusă de Trump: „Trump este un habotnic, campania sa prezidenţială îl împiedică să-şi exercite puterile constituţionale şi legale, cum ar fi administrarea legilor de imigrare.” Pentru a-şi conserva lovitura judiciară, Curtea de Apel a Statelor Unite a trimis secţia geriatrică să asiste la o contestaţie a hotărârii absurde a judecătorului din Hawaii. La vârsta lor, există şansa ca judecătorii să nu mai fie în viaţă când Curtea Supremă va rezolva problema.
Primul care a argumentat împotriva exercitării puterilor constituţionale şi statutare ale preşedintelui a fost americanul de primă generaţie Neal Katyal. În pledoaria sa, Katyal spus că înainte să aplice legile federale privind imigraţia, legi adoptate de generaţiile de democraţi şi republicani care lucrează împreună în Congres, preşedintele Statelor Unite este obligat să proclame „Islamul este pace.” Se pare că există un nou principiu legal!
Întrebat dacă Trump este singurul preşedinte căruia i se va interzice să emită această precisă interdicţie de călătorie din cauza afirmaţiilor sale despre musulmani, prefăcutul, pretenţiosul Katzal a răspuns: „Cred că cel mai important lucru e că dacă nu spui toate acestea, niciodată nu ataci cu un ordin executiv ca acesta.” Cum ar spune avocaţii: Insensibili!
Dar dacă tot acţionăm sub aceste noi reguli pentru a stabili drepturile şi responsabilităţile preşedintelui Statelor Unite, cum ar fi să ne uităm la tot ce a spus Trump despre musulmani? De exemplu, ar putea instanţele să ia în considerare acest citat din Septembrie 2015?
Trump: „Îndrăgesc musulmanii. Cred că sunt oameni extraordinari… Dacă aş lua în considerare numirea unui musulman-american în cabinetul meu? Absolut! Nu am nicio problemă cu asta.”
Avocaţii ca şi Katyal nu spun instanţelor ce a spus Trump, ci spun instanţelor propriile lor interpretări despre ce a spus Trump. Niciun liberal nu este capabil să relateze cu precizie poziţia lui Trump, pentru că stânga nu a înţeles niciodată poziţia lui, în primul rând. Cum spunea Peter Thiel, mass-media îl percepe literal, dar nu la modul serios, în timp ce americanii îl iau în serios, dar nu literal.
După atacurile teroriste din San Bernardino, din Decembrie 2015, Trump a făcut sugestia, perfect rezonabilă, că trebuie să reducem importul primejdios de musulmani, pentru că unii dintre ei erup periodic în acte de violenţă criminală. Mass-media a concluzionat: TRUMP URĂŞTE MUSULMANII! Nimic din ce a spus Trump sau altcineva nu a putut să-i convingă de realitate. Iată ce a spus Trump cu adevărat:
„Ceea ce s-a întâmplat este că nu avem control. Nu avem idee cine vine în ţara noastră. Nu ştim dacă ei ne iubesc sau ne urăsc… Am prieteni musulmani. Sunt oameni extraordinari. Dar ei ştiu că avem o problemă. Ei ştiu că avem o reală problemă. Pentru că se întâmplă ceva. Şi nu reuşim să gestionăm această problemă, oameni buni…”
„Donald Trump solicită o completă închidere a accesului musulmanilor în Statele Unite, până când reprezentanţii ţării noastre îşi pot da seama ce se întâmplă… De unde vine această ură şi de ce…va trebui să aflăm asta, să vedem ce vom face. Nu putem trăi aşa. Va fi din ce în ce mai rău. Vom avea mai multe World Trade Centers…”
Pe perioada campaniei, susţinătorii lui Trump au încercat în zadar să explice aşa numita „interdicţie musulmană” unei mass-media ostile, hotărâtă să interpreteze toate declaraţiile lui Trump în cel mai urât mod posibil. De exemplu, politica noastră generală privind imigraţia musulmană ar fi „Nu, mulţumesc!”, dar sunt şi excepţii. Deci Charles Krauthammer poate renunţa la a mai fi îngrijorat de Regele Abdullah al Iordaniei.
În Martie, susţinătorul lui Trump, Andy Dean, a spus CNN:
„Trump vorbeşte despre cultura Islamului în Orientul Mijlociu… Iubim musulmanii din America şi ei ne iubesc pe noi. De ce? Avem o cultură extraordinară care respectă drepturile femeilor… Chestia e că musulmanii din Orientul Mijlociu nu respectă drepturile femeilor. Dacă o femeie vrea să divorţeze în Orientul Mijlociu, ar putea fi ucisă. Dacă în Orientul Mijlociu vrei să renunţi la religia Islamului, poţi fi ucis. Toate acestea sunt reale!”
La acelaşi CNN, Kayleigh McEnany a trebuit să completeze un citat editat pe care reţeaua de ştiri îl prezenta cu privire la Trump:
„Este important să ştiţi ce s-a întâmplat 15 secunde mai târziu. Anderson Cooper i-a spus: ‘Vorbeşti despre Islamul radical sau despre Islam, în general?’ Trump a spus radical; uneori este greu să faci diferenţa, totuşi. Deci a spus Islam radical. A spus asta repetitiv în timpul campaniei. A spus ‘Am prieteni musulmani. Iubesc oamenii musulmani.’…”
Unul dintre numeroşii susţinători afro-americani ai lui Trump i-a spus lui Drew Pinsky, HLN:
„Îmi place ce face Trump cu musulmanii, pentru că dacă ştiau cu adevărat despre ce e vorba – dacă ştiau că e vorba de libertate… Era vorba despre libertate versus sclavie.”
Are dreptate. Nu este vorba despre religie, nici despre naţionalitate. Este vorba despre apăsarea unui buton de pauză în acceptarea culturii islamice radicale, disfuncţionale, misoginiste, violente, atentatoare.
Alegătorii l-au înţeles pe Trump (sau cel puţin o parte dintre noi – suficient pentru a-l alege preşedinte!) Liberalii nu l-au înţeles. Dar în prezent, instanţele blochezază exercitarea puterilor preşedintelui pe baza unor interpretări eronate, idioate ale stângii, a ceea ce a spus el în trecut.
Ann Coulter
COMMENTS