De la fascismul Covid la migrația în masă, Justin Trudeau lasă în urmă o moștenire dezastruoasă

Moștenirea prim-ministrului căzut în dizgrație a fost marcată de edicte guvernamentale excesive și politici de stânga eșuate

După aproape un deceniu în fruntea Canadei, premierul de extremă stânga Justin Trudeau și-a anunțat luni demisia, lăsând în urmă o moștenire de ruină și haos.

„Intenționez să demisionez din funcția de lider al partidului [și] din funcția de prim-ministru după ce [Partidul Liberal] își va selecta următorul lider printr-un proces robust, național și competitiv”, a declarat Trudeau în timpul unei conferințe de presă de luni. „Această țară merită o alegere reală în următoarele alegeri și a devenit clar pentru mine că, dacă trebuie să duc lupte interne, nu pot fi cea mai bună opțiune în acele alegeri”.

Anunțul vine pe fondul scăderii favorabilității lui Trudeau și a Partidului Liberal în rândul canadienilor înainte de alegerile general din octombrie. Potrivit Canadian Broadcasting Corporation, sondajele recente au indicat că Partidul Conservator, aflat în opoziție, este pe cale să obțină controlul majoritar asupra guvernului federal, în timp ce Partidul Liberal ar urma să piardă un număr semnificativ de locuri și să piardă puterea.

În ultimele săptămâni, Trudeau s-a confruntat cu solicitări de a demisiona din partea parlamentarilor din opoziție și a legislatorilor din propriul său partid. Aceste apeluri au devenit deosebit de notabile în urma plecării, luna trecută, a lui Chrystia Freeland, ministrul canadian al finanțelor și unul dintre principalii acoliți ai lui Trudeau. Potrivit Fox News, Freeland „a scris o scrisoare de demisie tăioasă”, în care a citat „criticile privind gestionarea de către [Trudeau] a anumitor politici economice, precum și amenințările lansate de Trump”.

De la câștigarea unui al doilea mandat, președintele ales Trump l-a ironizat pe prim-ministrul demisionar, referindu-se la Canada ca la un „stat” și la Trudeau ca la „guvernatorul” său. Comentariile au fost făcute cu referire la insistența viitorului președinte că America „subvenționează” țări precum Canada.

„A fost o plăcere să iau cina seara trecută cu guvernatorul Justin Trudeau al Marelui Stat al Canadei”, a scris Trump pe Truth Social după întâlnirea sa de la sfârșitul lunii noiembrie cu Trudeau la Mar-a-Lago. „Aștept cu nerăbdare să îl revăd pe guvernator în curând, astfel încât să putem continua discuțiile noastre aprofundate privind tarifele și comerțul, ale căror rezultate vor fi cu adevărat spectaculoase pentru toți!”

După anunțul demisiei lui Trudeau, cel care va fi în curând al 47-lea președinte a lansat ideea de a face din Canada „al 51-lea stat”.

O moștenire rușinoasă

La fel ca în cazul acoperirii revizioniste a carierei politice a președintelui Jimmy Carter, recent decedat, presa tradițională va prezenta, fără îndoială, mandatul de premier al iubitului stângii canadiene drept un succes strălucit.

Dar pentru canadienii obișnuiți care au fost forțați să trăiască sub controlul său timp de aproape un deceniu, demisia lui Trudeau nu ar fi putut veni destul de repede. Moștenirea prim-ministrului căzut în dizgrație a fost marcată de edicte guvernamentale excesive și politici de stânga eșuate.

La începutul anului 2022, de exemplu, Trudeau a folosit Legea privind situațiile de urgență din țară pentru a viza camionagiii care protestau împotriva mandatului Covid al guvernului său pentru industria transportatorilor.

Prim-ministrul socialist a mobilizat armata canadiană și agențiile de informații pentru a îndepărta cu forța camionagiii și alți cetățeni care manifestau în capitala națiunii, Ottawa. Pe lângă faptul că ar fi sprijinit încercările GoFundMe de a bloca strângerile de fonduri pentru convoi, administrația Trudeau și-a extins, de asemenea, normele privind finanțarea terorismului pentru a viza site-uri de crowdfunding precum noua platformă a convoiului, GiveSendGo.

De asemenea, Trudeau – care s-a ascuns la sosirea convoiului la Ottawa – i-a defăimat grosolan pe protestatari cu o diatribă tipică de calomnii stângiste, inclusiv acuzații de „antisemitism, islamofobie, rasism împotriva negrilor, homofobie și transfobie”. Folosirea de către acesta a Legii privind situațiile de urgență a fost considerată ulterior „nerezonabilă” și ilegală de către un tribunal canadian.

Dar devastarea provocată de primatul lui Trudeau nu se oprește aici.

Luna trecută, guvernul federal a adăugat mai mult de 300 de așa-numite „arme de foc de tip asalt” pe lista sa de arme interzise. Potrivit Breitbart, „proprietarii vor fi obligați să le predea înainte de sfârșitul unei ferestre de amnistie, la 30 octombrie 2025”. Actualul ministru al finanțelor și afacerilor interguvernamentale, Dominic LeBlanc, a sugerat că armele confiscate ar putea fi trimise Ucrainei pentru a o ajuta în războiul său cu Rusia, potrivit publicației.

Alte politici susținute de stânga adoptate de Trudeau în ultimii ani includ sprijinul pentru teoria radicală a genului, limitările impuse de guvern privind utilizarea îngrășămintelor de către fermieri și migrația în masă.

Iar când nu-și chinuia propriul popor, Trudeau era ocupat să-și bage nasul în afacerile SUA.

Luna trecută, „feminista mândră” a dat lecții alegătorilor americani pentru că au refuzat-o pe Kamala Harris la Casa Albă. Prim-ministrul căzut în dizgrație a sugerat că înfrângerea lui Harris s-a datorat sexismului, mai degrabă decât eșecurilor sale ca vicepreședinte și incapacității de a se comporta ca o ființă umană normală.

„Trebuia să fim într-un marș constant – chiar dacă uneori dificil – către progres. Și totuși, în urmă cu doar câteva săptămâni, Statele Unite au votat pentru a doua oară să nu aleagă prima lor femeie președinte”, a spus Trudeau. „Pretutindeni, drepturile femeilor și progresul femeilor sunt atacate – deschis și subtil, dar vreau să știți că sunt și voi fi întotdeauna o feministă mândră. Veți avea întotdeauna un aliat în mine și în guvernul meu”.

Trudeau a criticat în special anularea de către Curtea Supremă a Statelor Unite a hotărârii Roe vs Wade în vara anului 2022, descriind în mod fals accesul la avort – uciderea unui copil nenăscut – ca fiind un „drept legal”.

Foto: Wikimedia Commons