HomeActualități Americane

Elitele mass-media sunt cele deconectate de realitate, nu susținătorii lui Trump

Elitele mass-media sunt cele deconectate de realitate, nu susținătorii lui Trump

Nu susținătorii lui Trump sunt cei ce trăiesc într-o lume imaginară, ci membrii mass-mediei corporatiste care își simt puterea și influența în declin,

Nu susținătorii lui Trump sunt cei ce trăiesc într-o lume imaginară, ci membrii mass-mediei corporatiste care își simt puterea și influența în declin, arată The Federalist.

Odată cu apropierea rapidă a unui posibil sfârșit al președinției lui Donald Trump, am văzut un val de articole și postări care afirmă că Republicanii și susținătorii lui Trump au pierdut legătura cu realitatea.

După patru ani de stat la marinare în „minciuni“ și „dezinformare“ – un termen care înseamnă de fapt „informații care nu-mi plac“ – susținătorii lui Trump sunt întorși pe dos, ni se spune. Autorii acestor articole sunt convinși de multe lucruri care nu stau așa în realitate.

David Brooks de la New York Times explică cum aceste biete ființe, – dintre care majoritatea, spune el, sunt oameni inculți, fără pregătire profesională, care nu locuiesc în orașe prospere – și-au găsit refugiul în teoriile conspirației pentru a-și justifica nenorocirea și nefericirea.

„Oamenii cu acest statut precar vor căuta știri care să le motiveze neîncrederea și să le ofere siguranță în cadrul unei comunități cu aceleași încredințări“, scrie el. Trump, QAnon și Alex Jones „au apărut pentru a le oferi acele povești și acea comunitate“.

La The New Yorker, editorul David Remnick analizează costurile grave ale „atacului lui Trump asupra presei și adevărului“, căutând să afle câte victime ale COVID-19:

„Au murit pentru că au ales să creadă în poveștile președintelui ce minimalizau boala, mai degrabă decât în ​​ceea ce oficialitățile din domeniul sănătății publice declarau presei. Jumătate dintre alegătorii republicani iau de bună acuzația lui Trump că alegerile din 2020 au fost „fraudate“. Care vor fi efectele de durată ale acelei campanii de dezinformare asupra democrației americane?“

Acestea sunt doar eșantioane reprezentative, dar în toate comentariile principalelor agenții de presă esența este aceeași: dacă îl susțineți pe Trump, probabil că sunteți o persoană săracă, care crede în teoriile conspiraționiste și este periculos de deconectată de realitate, parțial pentru că detestă oamenii de succes precum domnii Brooks și Remnick.

Trăiți într-o lume imaginară, deoarece asta vă alină sentimentele de inferioritate, care sunt în mare parte justificate. Sunteți paranoic pentru că sunteți neputincios, iar realitatea alternativă pe care v-ați construit-o vă oferă un sentiment de putere și de influență într-o lume confuză, nesigură.

Dar iată cum stau lucrurile în realitate. Tot ceea ce aceste elite mediatice afirmă despre susținătorii lui Trump se aplică mai degrabă lor înseși. Cine a trăit de fapt într-o lume imaginară în ultimii patru ani?

Americanii obișnuiți – inclusiv o mulțime dintre cei educați, cu studii superioare – care au votat pentru un președinte despre care au considerat că va zdruncina status quo-ul sclerotic din Washington?

Sau corpul de presă care a perpetuat ani de zile o conspirație pe tema complicității Trump-Rusia ?

New Yorker-ul lui Remnick a fost, la urma urmei, cel care a publicat în septembrie 2018 un eseu ce părea serios și care susținea că Facebook a fost folosit de „agenții ruși care doreau să semene haos politic și să-l ajute pe Trump să câștige“ la alegerile din 2016 – un efort care, spunea autorul, a avut un „impact uimitor“.

Nu contează absurditatea de a pretinde că doar câteva sute de mii de dolari în publicitatea de pe Facebook au avut un „impact uimitor“ asupra rezultatului alegerilor din 2016, nu contează nici că nu a existat niciodată cea mai mică dovadă că „interferența rusă“ a schimbat sau a modificat chiar și un singur vot în 2016.

Un redactor al ziarului New Yorker, numit Evan Osnos, este autorul acelui articol. Osnos a câștigat Premiul Național pentru Carte în 2014, iar în 2015 a fost printre finaliștii pentru Premiul Pulitzer. A câștigat multe alte premii și a lucrat în toată lumea și, chiar înainte de alegeri, a publicat o carte măgulitoare despre fostul vicepreședinte Joe Biden.

Osnos este genul de om pe care Brooks îl are în minte atunci când vorbește despre „membri profesioniști“ ai „regimului epistemic“ – oamenii care știu ce este real și ne spun și nouă, iar pentru această treabă sunt recompensați din belșug.

Ce alte lucruri ne-a mai învățat acest presupus membru luminat al elitei epistemice?

În iunie, el a comparat Casa Albă a lui Trump, care avea un gard temporar în jurul ei după ce protestele Black Lives Matter s-au transformat în revolte, cu Zhongnanhai, sediul guvernului comunist chinez din Beijing, unde „oamenii sunt mai obișnuiți decât americanii cu noțiunea de lideri care trăiesc și muncesc izolați de public.“

Tot în acea lună, la început, Osnos a trântit pe fugă o postare care descria – în mod fals, după cum s-a dovedit – protestele din Piața Lafayette, din 1 iunie, ca fiind „pașnice“.

Știm cu toții, chiar dacă mass-media a refuzat să mediatizeze știrea, că protestatarii nu erau deloc pașnici și, de fapt, aruncau „cărămizi, sticle de apă înghețate și lichide caustice“ către poliție.

Nu este vorba despre Osnos, cu toate comentariilor sale, ci despre clasa sa profesională – o clasă care crede cu fervoare lucruri ce nu sunt în realitate așa cum consideră ei.

În ciuda numeroaselor dovezi contrare, membrii clasei lui Osnos încă mai cred că Trump a primit un ajutor substanțial din partea Rusiei în 2016.

Ei cred, și acum, că Trump este un tiran periculos care ar putea distruge Republica.

Ei încă sunt convinși că singurul motiv pentru care zeci de milioane de americani l-ar sprijini pe Trump este faptul că sunt rasiști ​​sau înapoiați sau ambele.

Osnos și Remnick și restul elitei noastre din mass media cred aceste lucruri din același motiv pentru care Brooks consideră că susținătorii lui Trump sunt niște adepți ai teoriei conspirației: devin irelevanți, își pierd puterea și influența, statutul lor de membri ai regimului epistemic este incert.

Într-adevăr, întregul lor regim pare să se prăbușească și ei știu asta.

Nu este prea mult să spunem, citându-l pe Brooks, că „oamenii cu acest statut precar vor căuta știri care să le motiveze neîncrederea și să le ofere siguranță într-o comunitate de membri cu aceleași încredințări“.

Așa că vom continua să vedem știri și comentarii din regimul epistemic care liniștesc bărbați precum Brooks, Remnick și Osnos, asigurându-i că totul este bine, că susținătorii creduli și înșelători ai lui Trump au fost puși la locul lor și că, după patru ani chinuitori, totul este din nou așa cum ar trebui să fie.

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0