Netflix, Sir David Attenborough și morsele care se „sinucid” din cauza încălzirii globale

Netflix, Sir David Attenborough și morsele care se „sinucid” din cauza încălzirii globale

Un nou exemplu de fake news și manipulare climatică

Articol scris de Constantin Crânganu, profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului, pentru Platforma Contributors.

Pentru a șoca și manipula cu succes opinia publică naivă și mai puțin informată, o parte a mass mediei recurge la ceea ce am numit în 2014 o secvență-șoc: un filmuleț al cărui scop nu este informarea onestă, obiectivă, ci inducerea unor sentimente acute și emoții viscerale de groază, indignare, revoltă imediată, cu impact mediatic (click-uri) garantat.

Cine nu-și amintește oare isteria planetară creată de secvența-șoc a aprinderii apei de la robinetul din bucătăria unui fermier din Colorado, imortalizată spre pururea lui rușine de Josh Fox în fake-documentarul Gasland? Imensitatea acestei manipulări s-a soldat, de exemplu, numai în România, cu violențe fizice și verbale, cu interminabile manifestații de protest, mitinguri de demascare a imperialiștilor de la Chevron care vor să otrăvească fântânile poporului, cu reacțiile opărite ale unor așa-ziși „experți” care nu văzuseră niciodată în toată viața lor vreo fracturare hidraulică. Dar văzuseră, în schimb, Gasland… Nu ascund faptul că indignarea mea a fost pe măsura manipulării căreia căzuseră pradă nu doar oamenii simpli din Pungești, Bârlad sau București, ci și politicieni de rang înalt, formatori de opinie, profesori universitari, jurnaliști de toate soiurile ș.a.m.d. Am fost oripilat atât de mult încât am decis să iau taurul ignoranței crase de coarne și să înfrunt mizeriile unor comentatori care s-au năpustit asupra mea cu toate armele și munițiile insultei, calomniei, relei credințe etc. Pe 4 aprilie 2014 am publicat primul meu articol pe această platformă, Gasland sau puterea manipulării. Restul este istorie.

În 2017 am demistificat o altă secvență-șoc, menită să creeze un puternic impact emoțional: O nouă manipulare à la Gasland – Ursul polar care moare din cauza încălzirii globale. Reiau (pentru cei care nu au citit articolul) paragraful introductiv:

Trăim – din fericire? din nefericire? – în epoca filmulețelor sau pozelor virale și a fake-news. Fără o solidă educație generală și o minte neîmbrobodită de prejudecăți, este relativ ușor ca unii din semenii noștri să cadă pradă unor manipulatori profesioniști. Iar efectele unor astfel de activități – emoții viscerale, isterie mediatică, consumarea energiilor personale pentru soluții greșite sau ineficiente etc. – sunt tot atâtea manifestări dăunătoare ale hegemoniei rețelelor de socializare în societatea contemporană.

Au mai trecut aproape trei ani și mașina propagandei climatice a hotărât că ursul polar nu mai poate servi ca emblemă a actualei încălziri globale antropogene.

Asta după ce Al Gore, în fake-documentarul An Inconvenient Truth (2006) imortalizase ursul polar plutind singuratic pe o banchiză mititică, ca simbol peremptoriu al consecințelor schimbărilor climatice. Și după ce mass media liberala a recurs la intense baraje de artilerie fake-informațională, plecând, desigur, de la consensul celor 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă.

Și asta după ce, în 2010, revista Science (de la care avem pretenții de credibilitate, nu-i așa?!, fiind editată de American Association for the Advancement of Science) a manipulat în Photoshop poza unui pinguin singuratic, plutind pe o banchiză mitică din Antarctica, pentru a-l transforma într-o nouă specie de urs arctic, numită ironic Ursus bogus 1.

După ce urșii polari și-au pierdut statul de canari în mina climatică, locul lor a fost imediat preluat de eleva suedeză, Greta Thunberg. Rolul ei a făcut câteva valuri mediatice, pe care le-am demontat în două articole recente 2 și indicații există că persoana respectivă a fost retrasă de pe scena propagandistică, printre altele și pentru că n-a luat, după Al Gore, un premiu Nobel pentru Pace (climatică).

Și, pentru că simbolul-poster al schimbărilor climatice trebuie să fie tot timpul ocupat, Netflix a difuzat în aprilie 2019 un nou serial, Our Planet. Ca voce naratoare a celor opt episoade, Netflix l-a angajat pe Sir David Attenborough, cea mai credibilă celebritate din Marea Britanie în 2006.

Episodul 2 (Frozen Worlds) propune, prin vocea inconfundabilă a naratorului, ca morsele din nordul Siberiei să devina noua emblemă a schimbărilor climatice, fiind deplânse de Sir Attenborough și de regizoarea Sophie Lanfear (la propriu, cu lacrimi pe obraz!) drept victimele cele mai recente ale încălzirii globale, de origine antropogenă, desigur (Fig. 1).

Fig. 1 Captură din serialul Our Planet, episodul 2, al momentului în care o primă morsă se prăbușește de pe o stâncă de 80 m înălțime.

Avertisment: Scena este puternic emoțională, moartea animalului fiind filmată în direct.

Ce s-a întâmplat?

În septembrie 2017, circa 250 morse din regiunea autonomă Ciukotsk (zona Capul Schmidt), după ce s-au cățărat pe o stâncă înaltă de 80 m, care străjuiește oceanul din nordul Siberiei, s-au aruncat în gol, într-o aparentă sinucidere.

Prin vocea inconfundabilului Sir Attenborough aflăm care este cauza sinistrului dezastru morsesc:

O fac din disperare, nu la alegere.

Casa lor naturală se află pe gheața mării, dar gheața s-a retras spre nord și acesta [stânca sinucigașă] este cel mai apropiat loc de sursa lor de hrană. Fiecare centimetru pătrat este ocupat, cățărarea peste corpurile strâns înghesuite este singura cale de a scăpa din mulțimea unde animalele pot fi zdrobite mortal. Într-o încercare disperată de a evita zdrobirea, ele încearcă să ajungă pe stânci. Dar vederea morselor în afara apei este slabă, însă îi pot simți pe ceilalți de jos; pentru că le este foame, trebuie să se întoarcă în ocean. În disperarea lor de a face acest lucru, sute cad de pe stânci pe care nu ar fi trebuit să se cațăre niciodată.

Toate trăiesc la frontiera schimbărilor climatice și, de aceea, toate suferă consecințele.

După ce vocea operatorului spune că sunt 200-300 morse moarte pe o plajă de circa 800 m, regizoarea Sophie Lanfer, cu lacrimi pe obraz, deplânge soarta animalelor „sinucigașe”:

Aceasta este realitatea tristă a schimbărilor climaticeȚi se rupe inima.

Ce se mai poate spune în fața unei asemenea tragedii, filmată în direct și distribuită pe cea mai populară rețea cinematografică online, Netflix? O secvență-șoc, similară celei din Gasland sau a ursului polar mort din cauza încălzirii globale, merită, desigur, aprecierile criticii de specialitate. Și dacă Gasland a fost doar nominalizat la 2011 Oscar Awards pentru cel mai bun documentar (?!), Our Planet chiar a primit anul trecut două premii majore: Primetime Creative Arts Emmy Award for Outstanding Documentary or Nonfiction Series, distincție acordată regizoare Sophie Lanfer, și Primetime Emmy Award for Outstanding Narrator, acordat lui Sir David Attenborough.

Când bășica mediatică începe să se dezumfle…

Pentru că mai există și adevărați experți în domeniul animalelor arctice (urși polari, morse, foci ș.a.), imediat după difuzarea episodului respectiv s-au făcut unele încercări (nemediatizate, firește, la aceeași scară ca discursul naratorului premiat cu Emmy), prin care se atrăgea atenția că povestea cu sinuciderea morselor din cauza încălzirii globale nu prea stă în picioare.

În primul rând, contrar unor credințe populare, nici măcar șoarecii arctici (lemmings) nu se sinucid în masă, sărind de pe stânci atunci când ei simt că numărul lor a devenit prea mare (3). De ce ar face-o morsele, animale care cântăresc peste 1000 kg? O cauză ar fi prezența unor urși polari, singurii lor dușmani din zonă, care ar fi panicat animalele prin prezența lor, forțându-le să sară sinucigaș de la 80 m. Dar realizatorii filmului (regizoarea și operatorul) au negat cu fermitate că ar fi observat niscai urși prin preajma stâncii sinucigașe atunci când au filmat ei. Atunci, care ar putea fi motivul sinuciderii în masă a celor 200-300 morse? Și, mai ales, de ce s-au cățărat pe acea stâncă? Răspunsul regizoarei (premiată cu Emmy) este surprinzător de simplu (și parțial neadevărat):

Pentru că aceasta este realitatea tristă a schimbărilor climatice. Dacă ar fi putut, ar fi stat pe gheață.

În al doilea rând, afirmația lui Attenborough că morsele s-au cățărat pe stânca sinucigașă pentru că plaja ar fi fost suprapopulată, este contrazisă de filmarea propriu-zisă, care prezintă o plajă relativ goală. Atunci, de ce ar fi forțate cele 200-300 animale să se cațăre pentru a evita aglomerația?!

Aici, s-a spart prima dată bășica propagandistică. Regizoarea a mărturisit că a combinat – fără să spună spectatorilor – două secvențe filmate în două locații complet diferite: una, cu o plajă suprapopulată (100.000 morse), dar fără sinucideri în masă; a doua, stânca sinucigașă, unde numărul animalelor era mult mai mic decât în prima locație. Printr-un simplu hocus-pocus la masa de montaj, a reieșit ca motivul sinuciderii ar fi fost numărul prea mare de indivizi de pe plajă care ar fi forțat „sinucigașele” să-și caute loc la 80 m înălțime.

În al treilea rând, afirmația regizoarei + naratorului că există o legătură între schimbările climatice și cățărările/sinuciderile morselor este falsă, pentru că astfel de tragedii au fost oficial și atunci când grosimea și extinderea gheții nu erau o problemă. De exemplu, trei ani la rând, 1994, 1995 și 1996, au înregistrat comportamente sinucigașe ale morselor, cu multe zeci de masculi găsindu-și moartea la baza stâncilor din sud-vestul Alaskăi. 4

Demistificarea finală a secvenței-șoc din Our Planet a venit pe neașteptate din partea altui serial, cu o temă asemănătoare, realizat de BBC – Seven Worlds, One Planet, episodul 2, difuzat pe 3 noiembrie 2019. Și acest serial este narat de Sir David Attenborough.

Producătorii de la BBC au folosit același material filmat de Netflix, dar fără unele tăieturi la masa de montaj. Similaritatea dintre cele două seriale este evidentă în Fig. 2, care descrie aceeași scenă tragică a sinuciderii morselor de la Capul Schmidt, Siberia:

Fig. 2. Imagini identice care prezintă momentul căderii mortale a unei morse în serialul Seven Worlds, One Planet, BBC (stânga) și serialul Our Planet, Netflix (dreapta).

Numai că serialul BBC a inclus și imagini filmate cu drona deasupra stâncii sinucigașe, imagini în care – surpriză! – se văd câțiva urși polari în apropierea grupului de morse (Fig. 3).

Fig. 3. Captură din serialul BBC Seven Worlds, One Planet, în care se pot distinge trei urși polari în apropierea stâncii populate de morsele sinucigașe. Pe 19 noiembrie 2020 a fost postat filmul din care am făcut captura – New footage reveals Netflix faked walrus climate deaths

Între timp, a mai apărut o dovadă zdrobitoare a manipulării climatice concepute și executate de Netflix.

Pe 17 mai 2020, Evghenii Basov, un fotograf rus care studiază morsele din Pacific, a publicat pe Youtube un scurt film intitulat Morsele și urșii albi din Ciukotsk (Моржи и белые медведи Чукотки). Din film, se poate observa că stânca din Netflix (Capul Schmidt) este aceeași folosită de operatorul serialului Netflix. Analizând noile imagini, BBC confirmă că este vorba despre același eveniment care apare și la ei și la Netflix. Basov este prieten cu Anatolii Kochnev, „consilierul științific” al Netflix, și se pare că a fost invitat să observe filmările comerciale.

Pe baza secvențelor prezente în serialul BBC și al celor postate de Basov, rezultă că urșii polari au panicat morsele, care au sărit de pe stâncă fără a fi provocate. Basov este prieten cu Anatolii Kochnev, „consilierul științific” al Netflix, și se pare că a fost invitat să observe filmările comerciale. El a mai publicat în 2017 un lung reportaj fotografic al situației morselor din zona Ciukotsk, care oferă multe detalii interesante despre viața și comportamentul marilor mamifere cu colți lungi.

La fel ca filmările originale Netflix, scena prăbușirii de pe stâncă, filmată de Basov, este greu de urmărit pentru cei slabi de inimă. Este prezentată o situație brutală, dar absolut naturală: o întâlnire între pradă și predător. Prezența morselor pe uscat în mijlocul verii este un fenomen natural, chiar și atunci când există gheață pe ocean. Urșii polari știu unde se găsește hrana lor. După cum se vede în filmul lui Basov, urșii devorează cadavrele morselor de pe plajă – unele au căzut de pe stânci, altele au fost călcate în picioare de celelalte animale cuprinse de panică la apariția urșilor. Se știe că urșii polari urmăresc astfel de turme până se împiedică, lăsându-i pe cei slabi sau neatenți zdrobiți în urma lor. Stâncile nu sunt esențiale pentru această strategie de vânătoare a ursului polar, dar sunt deosebit de eficiente.

Dacă mai este nevoie de încă o dovadă că urșii polari, nu schimbările climatice, induc panică mortală în turmele de morse pentru a-și procura hrana necesară, iată o știre publicată pe 19 octombrie 2017 (la o lună după filmările făcute de Netflix) în ziarul The Siberian Times:

Sat asediat de urși polari în timp ce sute de morse terorizate cad de la 38 de metri și mor

Aproximativ 20 de urși au înconjurat [satul]Rârkaipii (Рыркайпий), un pui de urs încercând să intre într-o casă prin fereastră. Acum morsele au dispărut, dar aproximativ 20 de urși polari rămân practic lângă sat.Urșii polari au fost atrași de 5.000 de morse care au apărut anul acesta într-o zonă de protecție specială din Ciukotsk. Multe dintre mamiferele marine înspăimântate au căzut de pe stânci la Capul Kojevnikova în timp ce încercau să fugă de invadatori. Câteva sute au murit căzând, iar urșii polari au mâncat apoi carcasele.

Concluzii

Morsele nu sunt amenințate cu dispariția de schimbările climatice. Manipularea în scopuri propagandistice a unui eveniment tragic, precum cel filmat de Netflix în Ciukotsk, este încă o probă de disperare din partea unor mass media care încearcă să vândă ulei de șarpe. Dacă urșii albi nu mai rentează ca simbol pentru că numărul lor nu s-a redus în ultimele decenii, dacă nici eleva Greta nu o duce prea bine, încercarea de promova acum morsele pe post de simbol al „răutății” oamenilor, care emană CO2 fără să le pese de grosimea și extinderea ghețurilor arctice, este de râsu-plânsu.

În 2017, U. S. Fish & Wildlife Service a publicat o știre foarte importantă pentru cei care nu vor să cumpere ulei de șarpe de la Netflix:

După o revizuire comprehensivă, serviciul stabilește că morsele din Pacific nu necesită protecția legii speciilor pe cale de dispariție

No comment.

Chiar dacă secvența-șoc din serialul Our Planet este brutală – natura în acțiune este de multe ori la fel -, ea nu este o dovadă că anumite specii s-ar afla în pragul extincției din cauza schimbărilor climatice. Nici urșii polari, nici morsele. Ceea ce dovedește însă narațiunea promovată de Sir David Attenborough este că avem de-a face cu încă o manipulare dezgustătoare („o eco-tragedie porno”, conform unui ziar britanic)

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 1
  • comment-avatar
    Mihai 6 months ago

    Frumos documentat acesti globalisti vor sa credem mincinile loc daca platesti taxa de poluare ce nu se mai poluaeza?deci. Se vede ca totul e vorba de bani si control