Facebook a avut un rol mult mai important decât Parler în asaltul asupra Capitoliului

Facebook a avut un rol mult mai important decât Parler în asaltul asupra Capitoliului

A trecut mai bine de o lună de când magazinele de aplicații ale Google și Apple și-au unit forțele cu Amazon Web Services pentru a îngenunchea un concurent recent apărut – Parler.

Motivul declarat a fost lipsa reglementărilor de moderare a conținutului, lucru despre care Apple, în special, susținea că a dus la utilizarea aplicației Parler ca forum pentru „planificarea, coordonarea și facilitarea activităților ilegale din Washington DC, în 6 ianuarie 2021“, analizează TheFederalist.  

Acest raționament a fost repetat cu siguranță de sine în presa corporatistă. „Gloata de la Capitoliu a început să se organizeze. . . pe platforme precum Parler și Gab“, afirma Vox.

Planificarea „violenței mulțimii care s-a repezit asupra Capitoliului SUA. . . s-a făcut în văzul lumii, pe site-urile populare în rândul teoreticienilor conspirației de extremă dreapta“, a proclamat National Public Radio.

Facebook a blocat grupurile Stop the Steal, a declarat The New York Times, așa că activitatea de planificare s-a mutat pe Parler și Gab.

„Aceste evenimente au fost organizate în mare parte pe platforme care nu au abilitățile noastre de a împiedica discursul de ură, nu au standardele noastre și nu au transparența noastră“, a constatat disprețuitor Sheryl Sandberg, directorul operațional al Facebook.

Pe baza acestor afirmații încrezătoare și a acțiunii rapide și colective a Amazon, Google și Apple, putem rămâne cu impresia că Parler – o platformă care luna trecută se mândrea cu 15 milioane de utilizatori, comparativ cu cei 187 de milioane de utilizatori zilnici ai Twitter și cifra-mamut de 1,8 miliarde de utilizatori pe zi a Facebook – a facilitat integral evenimentele din 6 ianuarie.

Într-adevăr, în decurs de câteva zile, Rep. Carolyn Maloney, DN.Y., a trimis o scrisoare către Biroul Federal de Investigații, cerând agenției să efectueze o „examinare serioasă“ a rolului avut de Parler în „atac, inclusiv ca potențial facilitator al planificării și incitării legat de violențele comise, ca registru de dovezi cheie postate de utilizatori pe site-ul său și ca potențial canal folosit de guvernele străine presupuse a finanța tulburări civile în Statele Unite.“

Arbitrii adevărului promovează mai multe știri false

Problema cu toată această teorie este că s-a dovedit a fi în mare parte greșită. Da, Parler a fost folosit, într-o anumită formă, pentru a promova și a discuta acțiunile violente din 6 ianuarie. Dar la fel s-a întâmplat și cu alte platforme majore de social media – la scară mult mai largă decât pe Parler.

Departamentul de Justiție a acuzat până acum 223 de persoane pentru participarea la evenimentele din 6 ianuarie. O analiză cuprinzătoare a acelor documente de acuzare, efectuată de Forbes, demonstrează că rolul lui Parler a fost minim, comparativ cu cel jucat de Facebook, YouTube și Instagram.

Dintre cele 223 de documente de acuzare, 73 fac referire la postări pe Facebook ca dovadă, 24 menționează postări YouTube, 20 indică postări Instagram (deținut de Facebook) și doar opt evidențiază postări pe Parler.

A fost Parler implicat? Da. Dar a fost oare platforma Peștera virtuală a lui Batman pentru incitare și violență, așa cum au creionat-o Apple, Google, Amazon și articolele de presă? Nu prea. Dacă există o platformă care să poată fi desemnată favorită a insurgenților, aceea pare a fi Facebook.

Cu toate acestea, Facebook nu e taxată în niciun fel de respectivele magazine de aplicații și nu este criticată de politicienii oportuniști. Cumva, Facebook – care, în 2018, a fost folosit pentru a facilita un genocid în Myanmar și încă nu reușește să oprească circulația materialelor de recrutare ISIS – este indestructibilă în fața acelorași acuzații care elimină concurenți precum Parler, una dintre cele foarte puține alternative Big Tech care a reușit să atingă statutul de mainstream.

Și asta pentru că problema nu are a face cu politicile de moderare a conținutului. Este vorba despre controlul narațiunii.

O piață liberă înseamnă să fii controlat de companii?

În ultimele două decenii, companiile Big Tech, precum Google, Apple, Facebook, Twitter și Amazon, au obținut o dominație incontestabilă asupra fluxului global de informații – la un nivel atât de înalt încât dacă unui utilizator îi este interzis accesul pe mai multe platforme, el este efectiv oprit de la a se face auzit în piața publică, care este acum, în mare parte, digitală.

Citește și Cenzură: YouTube a eliminat recentul interviu al lui Donald Trump

Sigur, ar putea să posteze într-un colț obscur al internetului, cu doar câteva sute de utilizatori, dar asta nu reprezintă sensul în care americanii au înțeles întotdeauna libertatea de exprimare. Nu este vorba doar despre oportunitatea de a vorbi; contează și cine aude.

Susținând argumentul că exprimarea pe Bitchute sau Diaspora este cumva exact același lucru cu a ajunge la miliarde de oameni prin Facebook sau Twitter, Big Tech i-a convins cu succes pe conservatori să accepte înlăturarea de pe platformă ca fiind doar o altă funcție a pieței libere.

În loc să realizeze că această argumentație este înșelătoare (companiile Big Tech beneficiază de pe urma generozității guvernamentale în mai multe moduri și sunt monopoluri agresive), conservatorii s-au conformat, regrupându-se umili în colțurile prăfuite ale internetului.

Amenințând Cartelul discursului public

Între timp, cooperând pentru a reduce la tăcere punctele de vedere și disidența de pe mai multe platforme, Big Tech poate anula în mod eficient capacitatea unor grupuri întregi de oameni de a se implica și de a convinge în spațiul public.

Asta, până a apărut Parler. Parler a reușit să facă ceea ce nu a reușit nicio altă alternativă a Big Tech: a obținut statutul de concurent viabil în mainstream. Operând serviciile platformei într-un mod mai apropiat de Primul Amendament, Parler amenința să răstoarne cartelul discursului Big Tech.

Asta nu trebuia să se întâmple niciodată. Acest lucru a fost evident în felul în care mulțimea „construiește-ți propriul..“ finanțată de Big Tech a reacționat la Parler: mai întâi batjocorind fără milă intrarea sa pe piață, apoi dând din cap aprobator la pretextul folosit pentru distrugerea sa.

A fost evident și când Jack Dorsey, CEO-ul Twitter, concurentul direct al lui Parler, a trimis un emoji de mulțumire atunci când Parler a dispărut din magazinul de aplicații Apple.

Big Tech nu vrea concurență pe piață. Dar nu vor concurență nici în ceea ce privește informațiile și controlul narațiunii. Conservatorilor nu li se poate permite să atingă un număr masiv pe o altă platformă. Astfel, ziua de 6 ianuarie, cu toate evenimentele sale oribile, a oferit o scuză convenabilă și reușită prin care Big Tech și-ar putea rezolva problema cu Parler – chiar dacă documentele DOJ au dovedit acum clar că rolul lui Parler fusese unul minor.

Citește și Facebook și Twitter nu sunt platforme sociale, sunt partizani care urăsc libertatea de exprimare

Fără instituții bancare pentru tine

Poate că și mai deranjant este, totuși, faptul că, prin colaborarea spre a distruge Parler, Amazon, Apple și Google nu au zdrobit doar o platformă de comunicare, ci au ucis o mică afacere. Acest tip de putere rezonează mult dincolo de incapacitatea de a accesa spațiul public.

Big Tech vă poate închide gura, dar vă poate lua și abilitatea de a face bani în America. Vă pot interzice accesul în piața publică, dar și la căile și infrastructura capitalismului.

Acest tip de putere conspirativă a fost foarte vizibilă atunci când fiecare platformă, începând de la serviciul de vânzare online cu amănuntul Shopify, până la Stripe, compania de procesare a cardurilor de credit, la serviciile de e-mail, conturi publicitare, bănci și fiecare platformă majoră de socializare a refuzat să lucreze cu președintele Trump sau campania sa.

La fel s-a întâmplat și cu Parler, care a fost efectiv terminată atunci când Google și Apple au eliminat-o din magazinele lor de aplicații, tăindu-i toate resursele de care are nevoie pentru a supraviețui, precum și căile necesare pentru a accesa o audiență masivă.

Deși Parler se agață de viață cu ajutorul unui nou serviciu de găzduire web, stânga deja protestează cu privire la resuscitarea sa temporară, și, în continuare, este interzisă vânzarea ei în magazinele de aplicații.

Citește și Colaborarea dintre Guvern și Big Tech pune bazele totalitarismului, avertizează experții

Aceasta nu este deloc o piață liberă

Cât de departe merge Big Tech pentru a-și menține atât supremația pe piață, cât și controlul asupra informației, a dezvăluit cât de puternici sunt cu adevărat și cât de puțin se tem de existența vreunei consecințe.

Departe de a fi simple entități private supuse vânturilor acerbe ale concurenței de piață, ei constituie un oligopol dominant care acționează concertat pentru a elimina diversitatea punctelor de vedere, disidența și fluxul liber de informații.

La fel de grav, aceste companii acționează împreună pentru a smulge infrastructura capitalismului de la persoanele fizice și le acordă drepturi când le convine lor sau stăpânilor lor din Partidul Democrat.

Mario Loyola, profesor la Competitive Enterprise Institute, a avut dreptate atunci când a caracterizat starea noastră actuală ca fiind un „statut de piață distopică“, în care Big Tech acționează ca piloni conformi ai conducerii uni-partid.

Contururile societății noastre democratice se află într-o luptă de putere cu factori corporativi care rivalizează cu statul pentru control. Nu a existat niciodată un moment mai imperios pentru ca oamenii, folosind sistemul nostru de auto-guvernare, să ia înapoi puterea pe care Big Tech a uzurpat-o cu atâta lăcomie.

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0