Feministele ar trebuie să fie mândre de nominalizarea judecătorului Amy Coney Barrett la Curtea Supremă

Feministele ar trebuie să fie mândre de nominalizarea judecătorului Amy Coney Barrett la Curtea Supremă

Judecătorul Amy Coney Barrett întrunește toate calitățile pe care feministele susțin că le admiră. Este un avocat strălucit și un judecător de succes. A absolvit cursurile Facultății de Drept de la Universitatea Notre-Dame, fiind șefă de promoție. Și-a făcut stagiatura nu doar la Curtea de Apel din Districtul Columbia, dar și la Curtea Supremă de Justiție, atunci când Antonin Scalia era judecător. Iar acum, ea însăși este nominalizată la Curtea Supremă.

Un articol de Alexandra DeSanctis pentru National Review, tradus și adaptat de publicația Marginalia

Pe lângă toate cestea, Amy Coney Barrett este căsătorită cu soțul ei, Jesse, de 18 ani și este mama a șapte copii. Doi dintre copiii ei au fost adoptați din Haiti, iar un al treilea are nevoi speciale. La ceremonia de nominalizare din 26 septembrie, ea și-a concentrat o parte din discurs asupra vieții de familie și a rolului de mamă, care e central în viața ei.

Ne-am putea imagina că această remarcabilă performanță îmbinată cu uriașa dedicare față de familie reprezintă situația la care se referă feministele atunci când spun că femeile ar trebui „să poată avea totul”. Desigur, nimeni nu poate avea totul, iar viața este plină de compromisuri. Dar ar fi greu de găsit o femeie care să fi străbătut tranșeele dificile ale succesului în carieră și ale maternității la fel de abil ca Barrett.

După cum a subliniat președintele Trump în discursul în care a anunțat nominalizarea, Barrett ar fi prima femeie din Curtea Supremă care să fie și mama unor copii de vârstă școlară. Ea va fi, de asemenea, după cum a subliniat Dan McLaughlin, „singura mamă din actuala componență a Curții, deoarece judecătorul Keagan este celibatară, judecătorul Sotomayor este divorțată și niciuna nu are copii”.

Este greu de crezut că majoritatea femeilor – inclusiv cele care nu sunt de acord cu hotărârile ei – nu ar admira-o pentru aceste reușite. Ne-am putea imagina că regretata judecătoare Ruth Bader Ginsburg, al cărei loc Barrett a fost desemnată să-l ocupe, ar putea să o admire, în ciuda puternicelor diferențe în filozofia lor judiciară.

Cu toate acestea, dată fiind natura feminismului modern, feministele progresiste au început deja să o critice pe Barrett, sugerând că este discreditată de credința ei religioasă, deoarece catolicismul este sexist; susținând totodată că prezența ei la Curtea Supremă va fi dăunătoare pentru femei”, pentru că va schimba hotărârile luate în urma cazului Roe v. Wade [ n.t. unde s-a luat hotărârea ca femeile să poată opta pentru avort fără restricții guvernamentale excesive]. Ele se întreabă și „cum un potențial judecător al Curții Supreme poate fi, de asemenea, o mamă iubitoare, prezentă în viața celor șapte copii”.

Judecând după felul în care s-a prezentat atât în ​​cadrul ceremoniei din 26 septembire, cât și în timpul audierii pentru nominalizarea la Curtea de Apel a Statelor Unite pentru al șaptelea circuit, Barrett va fi dificil de denigrat. Desigur, asta nu-i va opri pe stângiști și pe feminiști să încerce să o defăimeze. Continuând însă cu astfel de atacuri, singurii oameni cărora le vor face rău sunt ei înșiși.

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0