Încă de la izbucnirea războiului ruso-ucrainean, Federația Rusă vorbește pe față despre dezintegrarea Ucrainei, susținând, cu argumente istorice, că e
Încă de la izbucnirea războiului ruso-ucrainean, Federația Rusă vorbește pe față despre dezintegrarea Ucrainei, susținând, cu argumente istorice, că este un stat artificial și neviabil.
Recent, planurile Moscovei în această privință au inclus România, Ungaria și Polonia, analizează Eugen Olariu pentru The Conservative.
În mediul online circulă o hartă în care Ucraina apare împărțită între cele trei state, doar regiunea Kievului rămânând intactă. Poveștile despre „împărțirea“ Ucrainei nu reprezintă însă o noutate.
Astfel de planuri au fost propuse, de exemplu, de vicepreședintele parlamentului rus, Vladimir Jirinovski, în discursul adresat guvernelor ungar, polonez și român în martie 2014, după anexarea Crimeei, sugerând o împărțire similară.
De asemenea, în 2008, când un fost ministru de externe polonez a declarat că Vladimir Putin i-a propus premierului polonez de atunci împărțirea Ucrainei.
Catalogată drept „dezinformare“ și „propagandă“ rusească sau „teorie a conspirației“, această poveste a dezmembrării Ucrainei pare a fi o fantezie a Kremlinului într-un moment în care retrasarea frontierelor în Europa contravine regulamentelor Cartei ONU.
Opinia general acceptată de analiștii europeni este că orice modificare a frontierelor, în special pe criterii etnice – pentru că cele trei state ar înghiți practic regiuni locuite de propriile grupuri etnice – nu constituie o soluție și ar putea declanșa un efect de domino.
Oficialitățile din România și Polonia au respins vehement acest scenariu. Analiștii de la Budapesta, pe de altă parte, susțin că lansarea publică a unui astfel de scenariu ar putea fi interpretată ca un mesaj al șefului de la Kremlin către SUA că ar fi mai bine să accepte negocieri înainte de a recurge la soluții mai drastice.
Citește și Cum poate Occidentul obține pacea în Ucraina
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, fostul președinte Dmitri Medvedev, considerat a face parte din cercul intim al lui Vladimir Putin, a postat pe contul său de Telegram o hartă în care estul și sudul Ucrainei sunt atribuite Federației Ruse, iar partea de vest Poloniei.
De asemenea, zona de nord apare împărțită între Rusia și Polonia, regiunea Uzhgorod aparține Ungariei, iar provinciile Cernăuți și Vinnița sunt adăugate României. Pe harta lui Medvedev, Ucraina se limitează la regiunea Kiev.
După cum au remarcat ironic unii comentatori, Belarus, principalul aliat al Moscovei, nu ar primi nicio regiune ucraineană într-un astfel de scenariu. Potrivit lui Medvedev, această hartă a fost creată de „analiști occidentali“, dar politicianul rus nu a dat mai multe „detalii“ privind identitatea acestora.
Nu este pentru prima dată când oficialii ruși susțin că Occidentul plănuiește să divizeze teritoriul Ucrainei, fără a prezenta vreo dovadă în acest sens. Oficialii de la Kremlin au vorbit în repetate rânduri despre un plan al SUA de a sprijini trecerea unei părți semnificative din teritoriul ucrainean sub controlul Poloniei.
De-a lungul timpului, însă, au apărut și alte versiuni ale acestui scenariu. În 2014, fostul ministru polonez de externe Radoslaw Sikorski a declarat că, în 2008, Vladimir Putin i-a propus premierului polonez de atunci, Donald Tusk, ca Polonia să fie împărțită.
Analiștii de la Ziarul Financiar, citând El Politico, menționează că, în aceeași perioadă, premierul ungar Viktor Orban a anunțat că va face presiuni asupra Ucrainei, rămasă fără Crimeea și o parte din estul țării și aflată încă sub amenințarea Rusiei, ca aceasta să acorde autonomie etnicilor maghiari.
El a cerut ca acestora să li se permită dubla cetățenie, „să beneficieze de toate drepturile comunității și să li se ofere posibilitatea de a obține autonomie“. Discursul, rostit în parlamentul ungar, a fost programat să coincidă cu un referendum în regiunile separatiste din Donbas, controlate de forțele pro-ruse, pentru declararea independenței față de Ucraina.
Un alt politician polonez, Roman Giertych, fost viceprim-ministru și ministru al Educației, susține că dezmembrarea Ucrainei este planul lui Orban. Într-o amplă postare pe Facebook, politicianul polonez caută să explice atitudinea ostilă a guvernelor ungar și polonez față de UE, considerând că ar avea legătură cu războiul ruso-ucrainean izbucnit pe 24 februarie.
Potrivit teoriei sale, toate mișcările politice din ultimii ani ale maghiarilor și polonezilor au făcut de fapt parte dintr-un plan conform căruia, în urma atacului rusesc, Polonia și Ungaria ar urma să atace teritoriile vestice ale Ucrainei: prima ar acapara Ucraina de Vest, iar cea de-a doua Transcarpatia.
De asemenea, Giertych susține că Orban a fost cel care l-a convins pe liderul partidului polonez PiS, Jaroslaw Kaczynski, să se opună UE, și a afirmat că toate demersurile lor anterioare au legătură cu actualul război, începând de la influența guvernului asupra sistemului judiciar și limitarea libertății presei, până la conflictele în lanț cu UE.
Potrivit lui Giertych, Orban și Kaczynski intenționau să treacă o parte a Ucrainei sub tutela lor – vestul, Poloniei, iar Rutenia Carpatică, cu o populație maghiară numeroasă, Ungariei, asigurându-le celor doi și partidelor lor popularitate și putere pentru multe decenii.
Recent, purtătorul de cuvânt al coordonatorului serviciilor de informații poloneze, Stanisław Żaryn, l-a acuzat pe fostul președinte rus, într-o postare pe Twitter, că folosește minciuni și dezinformarea pentru a ataca Polonia și Ucraina.
România a reacționat prompt și clar la „harta lui Medvedev“, Ministerul Afacerilor Externe subliniind, într-un comunicat de presă, că astfel de idei fac parte din instrumentarul de propagandă și dezinformare pe care Federația Rusă îl folosește de mult timp și care s-a amplificat de la izbucnirea războiului.
„Astfel de așa-zise ‘propuneri’ și ‘analize’ care vizează redesenarea aleatorie a frontierelor unor state și promovează încălcarea dreptului internațional nu sunt altceva decât încercări complet nereușite de justificare a propriului comportament ce nu respectă ordinea internațională bazată pe reguli“, se precizează în comunicatul MAE român.
La doar câteva zile de la publicarea hărții, Medvedev a revenit cu o postare în care susține că fostele națiuni sovietice Georgia și Kazahstan sunt creații „artificiale“. Postarea a fost ștearsă la doar 10 minute de la publicarea ei. La fel ca în cazul hărții, Medvedev nu și-a asumat responsabilitatea pentru respectiva postare.
Consilierul lui Medvedev, Oleg Osipov, a declarat de îndată că postarea nu îi aparține șefului său, contul său de pe rețeaua de socializare rusă VK fiind piratat, a relatat agenția de presă Interfax, potrivit The Moscow Times.
În postarea distribuită celor 2,3 milioane de urmăritori ai lui Medvedev pe VK se preciza că, după ce va ocupa capitala ucraineană Kiev, Rusia va căuta să își extindă granițele și în alte zone.
În mesaj se vorbea, de asemenea, despre situația Caucazului de Sud:
„‘Georgia nu a existat niciodată înainte de reunificarea sa’ cu Imperiul Rus în secolul al XIX-lea, iar Kazahstanul este ‘un stat artificial’“.
Medvedev a avut un singur mandat prezidențial între 2008 și 2012, permițându-i lui Vladimir Putin să ocolească limitele constituționale privind durata mandatului. După ce a ocupat timp de opt ani funcția de prim-ministru, el a fost numit în Consiliul de Securitate în 2020.
În mod firesc, chiar dacă cei care au lansat respectivele scenarii nu pot furniza dovezi concrete, acestea reprezentând mai degrabă teorii ale conspirației, ele stârnesc îngrijorare, în special în contextul războiului ruso-ucrainean.
Dar, după cum susțin analiștii de la Security Times, istoria arată că nicio încercare a vreunui stat de a ridica pretenții teritoriale de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace nu a avut succes pe termen lung, pentru că nu ar fi fost susținute de una dintre cele două mari puteri – SUA și URSS/Federația Rusă – sau de una dintre celelalte mari puteri cu drept de veto din cadrul ONU – Marea Britanie, Franța și China.
Dar și pentru că nu a existat un consens între membrii ONU cu privire la faptul că problema retrasării frontierelor ar trebui să fie ridicată. Adică să dezbată principiile Cartei ONU, care stipulează că statele membre trebuie să respecte dreptul internațional, subliniind egalitatea suveranității lor, inviolabilitatea frontierelor lor teritoriale și a ordinii lor politice, precum și principiul non-intervenției în chestiunile interne ale altor state.
Aceiași comentatori precizează, de asemenea, că, indiferent de motivele și circumstanțele specifice, cu excepția divizării consensuale și pașnice a Cehoslovaciei și a dizolvării URSS în 15 state independente, toate modificările de frontieră de după 1990 au fost efectuate prin încălcarea tratatelor și legilor internaționale.
În contextul în care UE se bazează pe acceptarea unor principii și valori comune, pe cooperarea între membrii săi și funcționează și astăzi pe baza unor decizii în unanimitate, ideea retrasării frontierelor pare imposibilă.
Mai mult, eșecul unor state de a devenit candidate la aderare poate fi explicat prin situațiile conflictuale pe care acestea le experimentau, la momentul depunerii candidaturii, cu un alt stat în ceea ce privește granițele teritoriale.
Traducere și adaptare
Tribuna.US
COMMENTS