Hedonismul și lăcomia sunt cauzele principale ale exploziei coronavirusului în Europa. Asta e concluzia uneia dintre cele mai influente publicații din
Hedonismul și lăcomia sunt cauzele principale ale exploziei coronavirusului în Europa. Asta e concluzia uneia dintre cele mai influente publicații din Europa, Spiegel International
Pe 31 martie, Spiegel a publicat un dosar privind subiectul, blamând Austria, hedonismul și lăcomia pentru explozia coronavirusului în Europa. Articolul acesta e bine să fie citit nu doar pentru că, așa cum veți vedea mai jos, e extrem de bine documentat, dar și pentru că nu are tentă creștină. Nu este scris și nici nu denotă impresiile unor creștini privind subiectul.
Spiegel a alcătuit o echipă de 9 jurnaliști care au examinat în profunzime documente confidențiale, date statistice și au luat interviuri unor persoane direct implicate în explozia pandemiei și care la publicarea articolului încă erau în viață.
Concluzia jurnaliștilor este că virusul COVID-19 a izbucnit și a ajuns la proporții de nestăpânit în primele două săptămâni ale lui martie, în zona Tirolului austriac și al Italiei. A fost sezonul de vârf pentru schiat în Munții Alpi.
Autorii dau vina pentru explozia coronavirusului pe natura noastră umană: tentația plăcerilor (hedonismul) și lăcomia după bani. Concluzia lor este următoarea: „The Austrian winter-sports mecca of Ischgl is well known for its parties. But after helping spread the virus across Europe, the town’s reputation is changing to one of incompetence and greed / Orașul austriac Ischgl, o mecca a sporturilor de iarnă, e bine cunoscut pentru petrecerile sale. Dar după ce a contribuit la extinderea virusului în toată Europa, reputația orașului a devenit una de incompetență și lăcomie”.
Ischgl se află în zona alpină a provinciei austriece Tyrol, la 1.377 metri altitudine. Are un sistem hotelier de 11.800 de paturi și 239 de kilometri de pârtii. Are o mulțime de discoteci, baruri, restaurante și locuri de divertisment. E locul în care ziua bărbații și femeile cu bani schiază, iar seara servesc mâncăruri alese în restaurante scumpe, se dedau la beție, invadează restaurantele, discotecile și barurile. Se îngrămădesc în aceste locuri ca sardinele și, timp de un an, generează localnicilor și investitorilor 250 de milioane de euro.
Este, deci, un caz clar de hedonism și lăcomie. Cei cu bani doresc distracții, iar cei care le doresc banii le oferă distracțiile. Așa a fost vreme de decenii, an după an, o rutină care s-a perindat de-a lungul anilor fără nici o inhibiție. Până în martie, anul acesta.
Vă încurajez să citiți articolul. E lung, ia mai mult de 30 de minute să-l parcurgi, dar merită. Vă încurajez să-l și discutați cu alții. Este extrem de bine documentat. Eu vă redau doar câteva detalii.
Conform rutinei, sâmbăta e ziua cea mai aglomerată în Ischgl. Atunci sosesc turiștii din toate colțurile Europei, în principal din Occident și Scandinavia, iar turiștii care și-au încheiat săptămâna de distracții se întorc acasă. Vin și se duc cu avionul. Aterizează în Germania, Italia ori în Austria și apoi pornesc cu mașina spre Ischgl.
Așa a fost și pe 29 februarie, o zi de sâmbătă, când un grup de turiști irlandezi, islandezi, scandinavi, germani etc. și-au început săptămâna de distracții în orașul alpin. Jurnaliștii de la Spiegel au intrat în contact cu unii dintre ei, le-au luat interviuri și așa s-a ajuns la articolul pe care vi-l ofer azi.
Rutina zilei a fost cea cunoscută: schiatul, distracțiile, mâncărurile bune, consumul de alcool, sume enorme de bani cheltuiți. Miile de turiști erau bine dispuși, arătau sănătoși, erau plini de bani și se simțeau bine. La fel ca în anii precedenți. Contingentul de turiști ai ultimei săptămâni din februarie se întoarce acasă pe 29 februarie, ziua în care Islanda raportează prima infectare cu COVID-19. Ieri, 1 aprilie, Islanda avea aproape 1.300 de cazuri.
Tot în acel weekend apar și primele infectări în Scandinavia, Marea Britanie, Germania, Franța etc. Autoritățile din aceste țări iau interviuri celor infectați și află că au venit din Ischgl. Autoritățile austriece sunt contactate și în timp vestea ajunge și la urechile cancelarului Austriei. Experții și epidemiologii discută între ei, unii sunt alarmați, alții nu.
În cursul primei săptămâni din martie nimic nu se schimbă în rutina turiștilor. Unii discută între ei despre cazurile din Italia și că cei vizați sunt fie oameni în vârstă, fie nu în formă.
Între timp, unele țări occidentale încep să ia coronavirusul în serios. Italia închide școlile, America interzice zborurile din, ori spre Europa și China, etc. Nimic, însă, nu se schimbă în Ischgl. Distracțiile continuă de la zi la zi. Străzile orașului sunt pline de oameni, umăr la umăr. Se vinde, se cumpără, se consumă, se dansează.
Sâmbătă, 7 martie turiștii veniți pe 29 februarie părăsesc Ischgl și se întorc acasă. În aceeași zi, un alt contingent de turiști, cu miile, descind în Ischgl. Turiștii întorși acasă se îmbolnăvesc, infectează pe alții și în câteva zile numărul celor infectați crește rapid. Vestea ajunge și în Austria, iar autoritățile încep să intre în panică. La fel și turiștii.
Pozele pe care le vedeți în articol vorbesc de la sine. Bucătarii și angajații hotelurilor se îmbolnăvesc. Culmea, pe 10 martie, un grup de 130 de medici specializați în medicina sportivă țin un congres într-un orășel vecin. După distracții și îmbuibări, 9 dintre ei se îmbolnăvesc.
Abia pe 13 martie Cancelarul Kurz intervine și autoritățile închid complexul. Au fost 2 săptămâni de distracții și infectări care au dus Europa la situația în care se află astăzi. Dacă până pe 13 martie miile de turiști ajungeau la Ischgl cu hohote și zâmbete pe buze, începând cu 13 martie au ieșit de acolo cu groază și cu frică și cozi kilometrice de mașini și de oameni înspăimântați.
Câți turiști au trecut prin Ischgl din ianuarie-februarie, când coronavirusul a intrat în Europa, și până pe 13 martie? Nu se știe. Se știe însă că dacă complexul nu era închis, până la sfârșitul sezonului mai erau așteptat încă 150.000 de turiști. Imaginați-vă infectările, decesele și paralizarea și mai severă a Europei.
E tragic când oamenii nevinovați trebuie să plătească pentru consecințele hedonismului și lăcomiei altora.
COMMENTS
Ce vinã poartã Austria, în chestia asta? Cei de la Spiegel (Germany), învinovãțesc pe austrieci de parcã din Austria a pornit pandemia. Respect pentru cancelarul austriei şi tuturor politicienilor care au luat mãsuri imediat pentru carantinã şi protecție împotriva virusului. Statisticele de mortalitate în urma epidemiei au fost de aprox. 200 persoane. Austria a luat mãsuri severe şi au reuşit.
Va incurajam sa citit articolul si investigatia Spiegel in intregime.