În prima zi a ședinței solemne a senatului american, destinată judecării președintelui Donald J. Trump, inculpat de Camera Reprezentanților, a fost de
În prima zi a ședinței solemne a senatului american, destinată judecării președintelui Donald J. Trump, inculpat de Camera Reprezentanților, a fost dezbătut planul pe care îl va urma procesul senatorial.
Cele două tabere care s-au înfruntat au fost cei șapte manageri ai Camerei Reprezentanților, cu rolul de procurori ai acuzării și echipa de avocați ai președintelui.
Dezbaterile au durat mai mult de 12 ore, s-a ajuns la o oră târzie de noapte când votul s-a încheiat și planul a fost aprobat prin votul majoritar al republicanilor 53-47.
Democrații au cerut insistent ca Senatul să accepte martori și dovezi suplimentare față de cei din investigația făcută în camera inferioară, dar republicanii s-au opus.
Ei i-au acuzat investigatorii democrați de încercarea de a prelungi procesul din Senat, cu scopul de a crea o imagine negativă a președintelui pe cel mai lung termen posibil.
Unsprezece amendamente, care cereau modificarea procedurii, introduse de aripa democrată a Senatului au fost respinse.
În mai multe momente, dezbaterile au atins un nivel de discuții încinse, pentru care John Roberts, judecătorul suprem șef care prezidează sesiunea Senatului, a intervenit, cerând ambelor părți să folosească un ton și un limbaj care să corespundă instituției Senatului.
În următoarele trei zile și pentru o durată totală de aproape 22 de ore, cei șapte delegați, manageri ai inculpării, au expus motivația acuzațiilor aduse președintelui.
Ei au luat cuvântul pe rând, în fiecare zi, dar a fost remarcată repetarea formulărilor și a citatelor din declarațiile celor investigați, ca și faptul că multe din afirmațiile lor au fost comentarii, interpretări și opinii, nu fapte.
De asemenea, dintre martorii care au depus mărturie, numai unul – ambasadorul Gordon Sondland – a avut un contact direct cu președintele în legătură cu discuția legată de ajutorul pentru Ucraina și acesta afirmase în mod repetat că ceea ce a spus despre o posibilă legătură între condiționarea ajutorului financiar pentru Ucraina și anchetarea familie Biden au fost opiniile și supozițiile lui personale, nu afirmații ale președintelui.
Această parte a declarației lui Sondland nu fusese prezentată senatorilor de către managerii democrați.
Pentru alte trei zile, avocații președintelui au răspuns acuzărilor.
Ei au folosit doar 12 ore din cele 24 de ore la care aveau dreptul.
Strategia apărării a avut două direcții principale: negarea faptului că acuzațiile aduse președintelui Trump sunt fapte care se ridică la nivelul celor inculpabile și dezvăluirea unor detalii noi despre implicarea suspectă a familiei Biden în afacerile unei companii de energie (petrol și gaze) din Ucraina, de la care fostul vicepreședinte Joe Biden și fiul său Hunter au obținut mari beneficii financiare.
Dacă argumentația care îi implică cei doi Bideni în fapte de corupție este adevărată, atunci toată pledoaria democraților din Camera Reprezentanților cade și cererea președintelui Trump ca autoritățile ucrainene să investigheze cazul apare perfect justificată.
Din echipa de avocați ai Casei Albe s-au distins Pat Cipollone, Keneth Starr și Alan Dershowitz.
Ei au făcut o prezentare istorică a prevederilor constituționale pentru inculparea unui înalt funcționar federal, au demonstrat lipsa de credibilitate care rezultă dacă acest procedeu este votat numai de unul dintre partide și au afirmat repetat că diferențele de opinie politică nu pot și nu trebuie să fie folosite pentru inculparea unui președinte ales legal.
Dacă standardul de folosire al inculpării președintelui este coborât la nivelul unor simple divergențe politice, atunci orice președinte viitor, al cărui mandat corespunde cu o cameră a reprezentanților controlată de o majoritate a partidului din opoziție, va fi la risc pentru inculpare în orice moment după alegere.
Constituția americană a pus o mare putere în mâinile Camerei Reprezentanților, aceea de a formula articolele de inculpare care pot sancționa înalții funcționari federali, inclusiv pe președintele uniunii.
Dar folosirea acestei puteri se cere însoțită de un mare discernământ și de o capacitate de judecare echivalente cu efectele folosirii ei.
COMMENTS