Inflația a crescut cu 8,6% în mai, cel mai mare nivel din 1981

Inflația a crescut cu 8,6% în mai, cel mai mare nivel din 1981

Potrivit unui recent anunț al Bureau of Labor Statistics, inflația a crescut accelerat în luna mai, prețurile crescând cu 8,6% față de anul trecut, cea mai rapidă creștere din decembrie 1981, informează Jeff Cox pentru CNBC.

Indicele prețurilor de consum, care reflectă prețurile bunurilor și serviciilor, a depășit valoarea de 8,3% estimată de Dow Jones. Excluzând prețurile volatile la alimente și energie, așa-numitul IPC de bază a crescut cu 6%, ușor peste estimarea de 5,9%.

Lunar, indicele IPC incluzând bunuri cu prețuri volatile a crescut cu 1%, în timp ce indicele de bază a crescut cu 0,6%, față de estimările respective de 0,7% și 0,5%.

Creșterea bruscă a prețurilor la locuințe, benzină și alimente a contribuit la această majorare.

Prețurile la energie au crescut în general cu 3,9% față de luna precedentă, determinând o creștere anuală de 34,6%. În cadrul acestei categorii, păcura a înregistrat o majorare lunară de 16,9%, ceea ce a dus creșterea pe 12 luni la 106,7%.

Costurile cu locuința, care au o pondere de aproximativ o treime în IPC, au crescut cu 0,6% în cursul lunii, cea mai rapidă creștere lunară din martie 2004. Creșterea de 5,5% pe 12 luni este cea mai mare din februarie 1991.

În ultimul rând, prețul alimentelor s-a ridicat cu încă 1,2% în mai, ceea ce a determinat o creștere anuală de 10,1%.

Această escaladare a prețurilor a însemnat că salariile angajaților s-au redus din nou în cursul lunii. Dacă se ține cont de inflație, salariile reale au scăzut cu 0,6% în aprilie, chiar dacă venitul mediu pe oră a crescut cu 0,3%, potrivit unui comunicat separat al BLS. 

Pe o perioadă de 12 luni, câștigurile medii reale pe oră au scăzut cu 3%.

Bursele au reacționat negativ la acest raport, direcția acțiunilor pe Wall Street fiind una de scădere puternică, iar randamentele obligațiunilor de stat au crescut.

„Este greu să te uiți la datele privind inflația din luna mai și să nu fii dezamăgit“, a declarat economistul șef al Morning Consult, John Leer. „Pur și simplu, nu vedem încă niciun semn că lucrurile ar merge spre bine“.

Unele dintre cele mai mari creșteri au fost înregistrate de prețul biletelor de avion (cu 12,6% mai mult decât luna precedentă), de prețul mașinilor și camioanelor la mâna a doua (1,8%) și al produselor lactate (2,9%). 

Costul vehiculelor a fost considerat un indicator al inflației și a scăzut în ultimele trei luni, astfel că această majorare este un semn de rău augur, întrucât prețurile vehiculelor la mâna a doua au crescut cu 16,1% în ultimul an. 

Prețurile vehiculelor noi au crescut cu 1% în luna mai.

Cifrele recente au tăiat speranțele că inflația ar fi atins nivelul maxim și sporesc temerile că economia americană se apropie de o recesiune.

Raportul a fost publicat în contextul în care Rezerva Federală se află în primele etape ale unei campanii de majorare a ratelor pentru a încetini inflația și a reduce prețurile. Raportul din luna mai întărește probabilitatea unor multiple creșteri ale ratei dobânzii pe viitor.

„Evident, acest raport nu indică nimic bun“, a declarat Julian Brigden, președintele MI2 Partners, o firmă de cercetare macroeconomică globală. „Nu conține nimic care să placă Băncii Federale. … Nu văd cum ar putea să mai dea înapoi“.

Cu o rată a dobânzilor deja crescută, se așteaptă ca Rezerva Federală să continue să înăsprească politica pe parcursul anului și, posibil, până în 2023. Rata de referință a băncii centrale pentru împrumuturile pe termen scurt se învârte în prezent în jurul valorii de 0,75%-1% și este de așteptat să crească la 2,75%-3% până la sfârșitul anului, potrivit estimărilor CME Group.

Citește și Prețurile cresc, salariile scad – și este doar începutul

Inflația continuă să dea bătăi de cap administrației de la Casa Albă și președintelui Joe Biden.

Oficialitățile atribuie cea mai mare parte din vină pentru această creștere problemelor lanțului de aprovizionare datorită pandemiei Covid, dezechilibrelor create de excesul de cerere privind bunurile în detrimentul serviciilor și atacului Rusiei asupra Ucrainei.

Într-un articol de opinie publicat recent în Wall Street Journal, Biden a declarat că va face presiuni pentru îmbunătățirea situației lanțurilor de aprovizionare și va continua eforturile de reducere a deficitului bugetar.

Cu toate acestea, atât el, cât și ministrul de finanțe, Janet Yellen, au subliniat că o mare parte a responsabilității pentru reducerea inflației revine Băncii Federale. Administrația a negat că trilioanele de dolari acordate ca ajutor Covid ar fi avut un rol major.

Rămâne de văzut cât de mult va trebui banca centrală să majoreze ratele. Fostul ministru de finanțe, Larry Summers, a publicat recent un studiu realizat împreună cu alți economiști, care sugerează că Rezerva Federală va trebui să meargă mai departe decât anticipează mulți. 

În lucrare se afirmă că situația actuală a inflației este mai apropiată decât s-ar crede de cea din anii 1980, din cauza diferențelor dintre modul în care se calcula atunci IPC și cel în care se calculează în prezent.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0