Înscenare? Apelul lui Trump cu Ucraina a venit la propunerea Consiliului de Securitate Națională

Înscenare? Apelul lui Trump cu Ucraina a venit la propunerea Consiliului de Securitate Națională

Martor în ancheta lui Schiff: Apelul lui Trump cu Ucraina a venit la propunerea Consiliului de Securitate Națională

Marți, liderul Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, Adam Schiff, a audiat ultimul martor cu stele al Democraților, într-o comisie super secretă – Lt. Col. Alexander Vindman.

Însă, dacă declarația de deschidere a lui Vindman este un indiciu, narativul forțat de Schiff, Partidul Democrat și mass-media mainstream a primit o nouă lovitură brutală.

Vindman, ofițer de carieră, decorat cu Purple Heart și înaltul expert al Consiliului de Securitate Națională pe Ucraina, a apărut în fața instanței de circ a lui Schiff – care a cuprins parlamentari din cadrul Comisiei Externe, Comisiei de Supraveghere și Reformă – pentru a discuta „preocupările” sale cu privire la discuția telefonică între Donald Trump și președintele ucrainean Volodymyr Zelensky din 25 iulie.

Fără vreun indiciu de ironie, The New York Times a relatat luni, înaintea depunerii mărturiei, că Vindman „va fi primul oficial al Casei Albe care va depune mărturie și care a ascultat apelul telefonic din 25 iulie”.

Tuturor ar trebui să li se pară cât de cât bizar că a trecut mai mult de o lună de când a început întregul „scandal” Trump-Ucraina pentru ca Schiff și compania să audieze în sfârșit pe cineva care a fost de fapt martor la acel apel.

Denunțătorul comunității de informații care a stârnit întreaga controversă nu a fost martor la acel apel. A auzit doar mormăieli ale celor prezenți acolo. De asemenea, ceea ce a raportat denunțătorul a fost incorect – iar el sau ea a depus denunțul exact în momentul în care formatul denunțului către Comisia de Informații a fost modificat, pentru a permite denunțuri de acest fel.

Denunțul inițial al denunțătorului cu privire la apelul telefonic a amintit și cel puțin șapte minciuni sau părți de dezinformare (am comparat acel denunț cu transcrierea apelului și le-am numărat noi) care nu corespundeau deloc cu transcrierea apelului pe care Trump l-a publicat cu abilitate.

Apoi, au existat diverși martori, inclusiv fostul și acum prezentul ambasador SUA în Ucraina, Bill Taylor.

Taylor a făcut implozie în „tribunalul” super secret al lui Schiff, confirmând că poate spune doar ce a auzit și că oamenii lui Zelensky nici măcar nu știau de mult discutata suspendare a ajutorului militar acordat Ucrainei, aflând abia după mult popularizatul apel din 25 iulie dintre Trump și Zelensky.

Revenind la Vindman, oamenii anti-Trump de pretutindeni erau siguri că mărturia sa va dovedi că Trump a încercat să execute un scenariu quid pro quo cu Zelensky.

Cu toate acestea, Vindman, bombardat cu acuze că îi va ajuta pe Democrați, a dezvăluit patru informații – una dintre ele extrem de importantă – și a aplicat o lovitură dură narativului quid pro quo.

În primul rând, Vindman a încercat  să inducă această comisie în eroare, cel puțin, susținând pe pagina a cincea din declarația de deschidere pre-scrisă „că nu a crezut că este potrivit (pentru Trump) să ceară unui guvern străin să investigheze un cetățean american”.

Singura problemă cu acest comentariu este că afirmă o minciună.

Trump nu a cerut nimic în timpul acelui apel. Amintiți-vă, Zelensky a fost cel care l-a îndemnat pe Trump să-l trimită pe Rudy Giuliani în Ucraina, iar Zelensky a fost cel care s-a oferit să investigheze.

„Sperăm foarte mult că domnul Giuliani va putea călători în Ucraina și ne vom întâlni imediat ce va ajunge în Ucraina. Ca președinte al Ucrainei garantez că toate investigațiile vor fi făcute deschis și sincer”, a spus Zelensky în timpul apelului telefonic.

Fie că Vindman a încercat să inducă în eroare (ceea ce pare nechibzuit având în vedere transcriptul) sau că sincer nu-și mai amintește conversația pe care a auzit-o (care prezintă, evident, alte probleme de credibilitate), efectul rezultat nu a fost deloc bun pentru Democrați.

În al doilea rând, Vindman a luat notă de o convorbire anterioară Trump- Zelensky la care a participat pe 21 aprilie 2019. În timpul acelui apel, Vindman susține că „Trump și-a exprimat dorința de a colabora cu președintele Zelensky și i-a făcut o invitație de a vizita Casa Albă”.

Această mărturie subminează ideea că invitația adresată lui Zelensky a fost determinată de lansarea de investigații împotriva familiei Biden, Burisma Holdings, unde fiul lui Joe Biden, Hunter, este membru al consiliului de administrație și Crowdstrike.

Taylor a ajutat la subminarea acestei castane Democrate când a confirmat că ucrainenii – și publicul larg – nu știau despre înghețarea ajutorului până în august, după apelul din 25 iulie.

Acum, mărturia lui Vindman face ca premisa quid pro quo să fie mai puțin probabilă, mutând data la care invitația la Casa Albă a fost extinsă până la 21 aprilie. Dacă Trump l-a invitat pe Zelensky la Casa Albă în aprilie, fără alte obligații, cum ar putea această vizită să facă parte din presupusul quid pro quo?

În al treilea rând, Vindman a spus: „Mi-am dat seama că dacă Ucraina i-ar ancheta pe Biden și Burisma, aceasta ar fi probabil interpretată ca fiind ceva partizan, ceea ce ar duce, fără îndoială, la pierderea sprijinului bipartizan care s-a menținut până în prezent. Acest lucru ar submina securitatea națională a SUA. În urma apelului, am raportat din nou această îngrijorare către avocatul NSC”.

Să spunem că avertismentul ar fi spus diferit: Dacă Ucraina i-ar investiga pe Biden și Burisma, Democrații își vor revoca sprijinul pentru Ucraina, subminând astfel securitatea națională a SUA. Deși nu asta a spus exact Vindman, descrie în general esența comentariilor sale.

Gândiți-vă la asta.

Nu Republicanii vor fi cei care se opun Ucrainei să investigheze presupusa infracțiune a familiei Biden. Democrații o vor face. Nu Republicanii se vor întoarce împotriva Ucrainei și ar distruge sprijinul bipartizan. Democrații o vor face.

În al patrulea rând și cel mai semnificativ, Vindman a spus un lucru cu implicații explozive.

„Pe 21 iulie 2019, partidul președintelui Zelensky a câștigat alegerile parlamentare cu o majoritate zdrobitoare. Consiliul de Securitate Națională a propus ca președintele Trump să-l sune pe președintele Zelensky pentru a-l felicita”.

Cea de-a doua afirmație este șocantă.

Consiliul de Securitate Națională a propus ca Trump să-l sune pe Zelensky. Nu Trump. Nu vicepreședintele Mike Pence. Nu Stephen Miller, nici Ivanka Trump, nici Mike Pompeo sau vreun alt om de la Casa Albă.

Nu, Consiliul Național de Securitate a fost cel care a propus apelul

Asta înseamnă că nu a fost ideea lui Trump. A venit din afara Biroului Oval.

Apelul care trebuia să demonstreze că Trump este corupt. Apelul care trebuia să arate corupția. Apelul care atunci când avea să fie expus la lumina zilei să dezvăluie mașinațiunile malefice ale lui Trump.

Dar apelul a fost ideea NSC, nu a lui Trump. Dar mai interesante sunt însă implicațiile apelului propus de NSC.

Prima implicație este că Trump a decis să utilizeze acel apel propus de NSC pentru a iniția un quid pro quo, știind că membrii NSC vor asculta. Este puțin probabil.

A doua implicație este că Trump a cerut un quid pro quo – în timpul unui apel telefonic pe care nici măcar nu și l-a propus. Este extrem de puțin probabil.

Vindman, a torpilat, cu siguranță, întregul narativ quid pro quo.

Nici un președinte nu ar încerca să execute un quid pro quo într-un apel monitorizat de NSC.

Există un motiv pentru care Schiff își desfășoară ședințele super secrete și pentru care le permite Republicanilor un acces absurd de limitat la documentele super secrete ale comisiei.

Schiff știa că lansarea oricărui efort credibil de anchetare va fi ca și introducerea unei ațe în ac, așa că a mutat toată activitatea la întuneric, unde putea manipula informațiile prezentate publicului.

Singura problemă este că Democrații au crezut total narativul quid pro quo al denunțătorului și acum se dovedește că nu era nimic real acolo.

Rezultatul este că Schiff continuă să citeze martori, sperând că astfel va sprijini narativul Democraților, dar mărturia lor ajunge să fie atât de proastă încât adaugă și mai multă presiune la narativul deja flambat.

Eforturile super secrete ale lui Schiff ar putea fi un eșec, la fel cum motivul evident pentru eforturile Democraților de anchetare va duce la un eșec uriaș – asta și faptul că din câte poate spune oricine, Trump nu a făcut absolut nimic demn de destituit din funcție.

Josh Manning
The Western Journal

COMMENTS

WORDPRESS: 0