Interviu cu Vladimir Putin: Un demers riscant al jurnalistului Tucker Carlson – ce spun doi jurnaliști români

„Jurnalistul american Tucker Carlson, fost realizator Fox News, s-a deplasat la Moscova pentru a-i lua un interviu președintelui rus Vladimir Putin. Dincolo de opinii pro și contra unui asemenea demers, în rândurile de mai jos analizăm în mod obiectiv riscurile etice pe care un asemenea demers le presupune”, scrie Florin Pușcaș, redactor-șef la Știri pe Surse.

Alexandru Lăzescu, jurnalist și comentator politic, spune că „Dacă interviul e unul cu condiționări și se transformă într-o lovitură propagandistică pentru Putin Tucker se discreditează total, devine un agent, probabil involuntar, al unei agende geopolitice toxice (mai ales pentru Romania, care este într-o poziție vulnerabilă în cazul rediscutării arhitecturii de securitate din Europa).

„Tucker Carlson a explicat într-o înregistrare video de peste 4 minute de ce a hotărât să-l intervieveze pe Vladimir Putin. Acesta a promis că accesul la interviu va fi liber, iar discuția va fi disponibilă fără editări, așa cum este filmată în direct.

„Nu ne aflăm aici pentru că îl iubim pe Vladimir Putin. Ne aflăm aici pentru că iubim Statele Unite. Și vrem ca aceasta să rămână prosperă și liberă. Am plătit noi înșine pentru această călătorie. Nu am luat niciun ban de la niciun guvern sau grup și nici nu taxăm oamenii pentru a vedea interviul. Acesta nu se află în spatele unui paywall. Oricine poate viziona întregul interviu filmat în direct și fără editare pe site-ul nostru, TuckerCarlson.com. Elon Musk, spre cinstea sa, a promis că nu va suprima sau bloca acest interviu după ce îl vom posta pe platforma sa X, și îi suntem recunoscători pentru asta”, afirmă jurnalistul.

Tucker Carlson se arată convins că guvernele occidentale vor încerca să cenzureze interviul sau să blocheze accesul la el. Până la asemenea decizii, au apărut reacții critice în legătură că demersul jurnalistului american. Spre exemplu, eurodeputatul belgian Guy Verhofstadt susține că Tucker Carlson „este cu siguranță pe cale să fie etichetat drept propagandist al regimului rus” și cere analizarea posibilității de interzicere a intrării jurnalistului pe teritoriul UE.

„Adevărații jurnaliști din Rusia sunt în închisoare sau au fost nevoiți să fugă! Carlson este purtătorul de cuvânt al lui Putin și un dușman a tot ceea ce reprezintă SUA – nici mai mult, nici mai puțin”, scrie Verhofstadt pe platforma X. În România, jurnalistul Radu Tudor îl numește pe Carlson „probabil cel mai rău jurnalist și agent străin din istoria Americii”.

Pentru Vladimir Putin, ar fi primul interviu acordat unui jurnalist străin de la invadarea Ucrainei din 2022. Președintele Federației Ruse acordat ultima dată un interviu unui reprezentant al presei occidentale în octombrie 2021, când jurnalista canalului american de televiziune CNBC Hadley Gamble a vorbit cu el după încheierea sesiunii plenare a Săptămânii Energiei Ruse.

Considerații etice pe marginea demersului lui Carlson

Întrebarea este dacă este etic ca un jurnalist dintr-o țară să intervieveze un dictator dintr-o altă țară, una aflată în plin război de agresiune. Rezolvarea aceste dileme implică o interacțiune complexă între etica jurnalistică, responsabilitățile profesionale și potențialul impact asupra societății al unui astfel de interviu.

Jurnaliștii au datoria de a căuta adevărul și de a-l relata cât mai exact posibil. Intervievarea unui dictator poate oferi informații despre perspectiva și politicile acestuia, contribuind la o înțelegere mai nuanțată a regimului său. Un asemenea demers, care poate permite tragerea la răspundere a unui personaj foarte puternic, este o piatră de temelie a jurnalismului. Un interviu poate servi drept platformă pentru a contesta narațiunile înșelătoare ale Moscovei și pentru a-l confrunta pe Putin cu probleme critice – cum ar fi încălcarea drepturilor omului, agresiunile din politica externă sau represiunea politică internă – servind astfel interesul public.

Un risc etic semnificativ este ca interviul să fie folosit ca instrument de propagandă de către Putin pentru a-și legitima regimul sau pentru a răspândi dezinformarea. Jurnalistul trebuie să fie pregătit să verifice faptele în timp real, să ofere context și să contracareze declarațiile înșelătoare pentru a evita să contribuie la difuzarea propagandei.

Din punct de vedere deontologic, un jurnalist are datoria de a informa publicul, de a facilita informarea corectă și temeinică a cetățenilor. Această datorie poate justifica intervievarea unor figuri controversate dacă abordarea jurnalistului este ghidată de standarde deontologice. Din această perspectivă, jurnalistul are datoria de a informa publicul cu privire la actorii și problemele globale semnificative. Intervievarea lui Putin se aliniază acestei îndatoriri dacă urmărește să îmbunătățească înțelegerea publicului și să analizeze acțiunile și politicile acestuia.

Trebuie ținut cont însă de faptul că există o responsabilitate morală a jurnalistului de a se asigura că interviul nu dăunează categoriilor vulnerabile ale populației, prin amplificarea necritică a unor narațiuni dăunătoare. Jurnalistul trebuie să pună în balanță datoria de a informa și potențialul de a face rău, aderând la principiile de integritate jurnalistică și de conduită etică.

Jurnaliștii sunt obligați să respecte coduri de etică care pun accentul pe adevăr, acuratețe, corectitudine și independență. Pentru a menține aceste standarde etice, realizarea interviului cu Putin (sau a oricărui interviu cu un lider politic, în special unul deosebit de controversat) trebuie să țină cont de aceste principii, prin pregătirea temeinică, adresarea de întrebări provocatoare și oferirea unui context.

În concluzie, deși temerile referitoare la propagarea unor narațiuni false și dăunătoare sunt justificate, o adevărată analiză asupra interviului anunțat de Tucker Carlson poate fi făcută doar post factum. Refuzul de a asculta un politican precum Vladimir Putin (cu atât mai regretabil dacă este generat de slăbiciunea narațiunilor occidentale sau de lipsa de încredere în educația și discernământul maselor – chestiuni care generează provocări de abordare internă) poate fi la fel de condamnabil ca oferirea unui platforme necritice unui dictator. Dacă și cum va influența viitorul interviu opinia publică merită să discutăm ulterior”.

Alexandru Lăzescu

„Tucker Carlson, un extrem de influent personaj media din Statele Unite, se află la Moscova pentru un interviu cu Putin. Personal, am păreri amestecate despre el. Cu unele chestiuni legate de derapajele “woke” sunt perfect de acord. Inclusiv în ceea ce privește migrația ilegală de milioane de oameni anual prin granița Statelor Unite cu Mexicul(doar în decembrie 2023 au fost peste 300 de mii de imigranți ilegali). Migrație încurajată și sprijinită explicit de administrația Biden. E greu să spui în aceste condiții că teoria conform căreia e vorba de un demers explicit al Democraților de a-și crește bazinul electoral pentru a face astfel din America o țară potențial uni-partinică (așa cum sunt acum California sau New Yorkul) ține de teoria conspirației.

Însă, campania sa susținută împotriva sprijinirii Ucrainei, m-a făcut să mă întreb dacă e doar naiv, nu înțelege că miza războiului de acolo e una globală, nu e un război precum cele din Irak sau Afganistan, mai ales dacă faci legătură cu ceea ce face Iranul în Orientul Mijlociu si războiul din Gaza plus amenințările Chinei la adresa Taiwanului, sau o face pentru că administrația Biden face asta (destul de neinspirat în opinia multora) si vrea să exploateze si curentul popular împotriva “far away wars”.

Revenind la vizita sa la Moscova nu as condamna-o automat si nici nu sunt de acord cu cei care cer să nu i se permită să revină în Statele Unite. Jurnalistic poate fi un interes legitim sa discuți cu astfel de personaje (a făcut asta si celebra Oriana Fallaci care i-a intervievat pe Gaddafi si Khomeini). Dar depinde cum o faci. Dacă interviul e unul cu condiționări și se transformă într-o lovitură propagandistică pentru Putin Tucker se discreditează total, devine un agent, probabil involuntar, al unei agende geopolitice toxice (mai ales pentru Romania, care este într-o poziție vulnerabilă în cazul rediscutării arhitecturii de securitate din Europa”.

Tribuna.US