L-ar demite Democrații pe Barack Obama?

Ipocrizia este un element comun în Washington, dar impeachmentul lui Trump arată o expunere mai mare a acestui element. Dar întrebarea este una extrem de valabilă: ar acționa la fel Democrații împotriva lui Barack Obama? O analiză Wall Street Journal.

Ipocrizia capitalei americane se aplică și în cazul câtorva republicani, iar mainstream mass-media dedică ore nenumărate acestui lucru. Dar ceea ce atrage mai puțină atenție este ipocrizia partidului pe care majoritatea jurnaliștilor îl simpatizează: Partidul Democrat.

Să luăm exemplul liderul minorității din Senat, Chuck Schumer. Săptămâna trecută a cerut Senatului să citeze martori, afirmând că este nevoie de ei pentru un „proces echitabil”, acuzându-i pe republicani de „mușamalizare”. Dar poziția GOP este exact aceeași poziție pe care a avut-o Schumer în timpul procesului de impeachment a președintelui Bill Clinton, în 1999. Pe atunci spunea „că nu are rost” ca Senatul să citeze martori.

Mai importantă decât ipocrizia cu privire la procesul de impeachment este ipocrizia cu privire la substanța cazului. Înlăturarea din funcție a unui președinte este cea mai draconică măsură pe care o poate lua Congresul. Este un deserviciu adus Americii dacă partidul de opoziție folosește impeachmentul ca armă politică pentru a-i distruge poziția și pentru a-l slăbi în următoarele alegeri pe președinte.

Atunci când analizați argumentele democraților, întrebați-vă: Ce se întâmpla dacă Hillary Clinton ar fi câștigat în 2016? După ce ar fi preluat funcția, s-ar fi dezvăluit că stafful ei a angajat firma de opoziție Fusion GPS, care l-a desemnat pe Christopher Steele, un fost oficial de informații britanic, să contacteze omologii ruși pentru a solicita informații murdare despre Trump. Să ne reamintim că discreditatul dosar Steele răspândit avid de mass-media în toamna anului 2016, a fost construit pe zvonuri nefondate ale unor foști agenți ruși.

Ar fi naiv să credem că Putin nu știa că Steele a cerut prietenilor din Moscova informații murdare despre Trump. Acei spioni erau pensionați, dar rămân în continuare dependenți de pensia pe care Putin le-o plătește. Care dintre parlamentarii democrați ar solicita acum înlăturarea lui Hillary Clinton dacă ar fi fost în Biroul Oval? Mă îndoiesc că ar fi vreunul.

Am căutat în zadar orice urmă de critici democrate pentru implicarea ei în solicitarea intervenției străine în alegerile din 2016 – acțiunea principală a cazului lor de impeachment a președintelui Donald Trump.

Mai mult, în timp ce democrații spun că Trump ar trebui înlăturat din funcție pentru căutarea unui quid pro quo – o anchetare ucraineană a lui Joe și Hunter Biden în schimbul ajutorului militar american – cum rămâne cu momentul din 2012, când Obama vorbea fără să știe că microfonul era deschis?

În 2012, la un summit în Seul, Barack Obama l-a rugat pe președintele rus, Dmitry Medvedev, să-i transmită șefului său, atunci prim-ministrul Vladimir Putin, că „în privința acestor chestiuni, dar mai ales în privința scutului antirachetă, se pot rezolva toate, dar este important ca sa-mi lase spațiu… Acestea sunt ultimele mele alegeri. După alegeri, am mai multă flexibilitate”.

Cu alte cuvinte, dacă Vladimir Putin nu crea probleme în campania de realegere a lui Obama împotriva lui Mitt Romney, Barack Obama ar fi arătat „flexibilitate” în ceea ce privește apărarea antirachetă și în alte probleme de securitate națională și de politică externă după alegeri. Din nou, lipsește critica democraților.

Apoi, avem o a doua acuzație adusă de Camera Reprezentanților, că refuzul lui Donald Trump de a-i pune la dispoziție consilierii și asistenții săi pentru a fi audiați reprezintă o obstrucționare a Congresului.

Au strigat democrații „Nimeni nu este mai presus de lege!” atunci când președintele Obama a respins ani la rândul solicitările parlamentarilor republicani în scandalul „Fast and Furios”, ca asistenții lui să apară în fața Congresului și să producă documente? Nici un democrat din Congres nu a scos nici măcar un sunet când Departamentul de Justiție al lui Obama a susținut, în 2014, că „asistenții și consilierii personali ai președintelui sunt absolut imuni la audierea în Congres”, adăugând că „această imunitate este înrădăcinată în separarea constituțională a puterilor”.

Acum, democrații promovează intens un raport al Oficiului de Responsabilitate Guvernamentală, raport care constantă că Biroul de Management și de Buget al administrației Trump a încălcat legea întârziind ajutorul pentru ucraineni. Însă acea sumă de 125 de milioane de dolari a fost eliberată cu 18 zile înainte de finalul anului fiscal 2019, termenul limită pentru aprobarea fondurilor.

Dar nu numai raționamentul legal al GAO este suspect, ci și faptul că democrații au ignorat agenția atunci când aceasta a constatat că administrația Obama a încălcat legea de șapte ori, cel mai proeminent în tranzacționarea deținuților din Guantanomo Bay pentru dezertorul Bowe Bergdahl, precum și de două ori în cheltuirea fondurilor guvernamentale pentru a face lobby și împiedica un director regional pentru Locuințe și Dezvoltare Urbană să depună mărturie în fața Congresului.

Din nou, de ce nici un lider democrat nu l-a criticat pe Barack Obama, cu atât mai mult să ceară demiterea sa?

Utilizarea puterii impeachmentului vine la pachet cu responsabilitatea de a o aplica corect oricărui președinte, indiferent de partid. Democrații dornici să-l înlăture pe Donald Trump nici măcar nu s-au plâns atunci când liderii propriului partid au acționat în mod similar. Nu sugerez că Obama sau Clinton, dacă ar fi câștigat, ar fi trebuit înlăturați din funcție. Nici pe departe.

Dar având în vedere că acțiunile lor nu au meritat nici măcar ușoare critici din partea democraților, mai există mirarea de ce mulți americani se întreabă dacă faptele lui Donald Trump sunt cu adevărat fapte de demitere și înlăturare din funcție?

Tribuna Românească