HomeActualități Americane

Martin S. Martin: Statele Unite. Cu bune, cu rele… “Mineriadele americane” continuă

Martin S. Martin: Statele Unite. Cu bune, cu rele… “Mineriadele americane” continuă

Motto: Tirania și anarhia nu sunt departe una de alta – Jeremy Bentham (jurist, economist și filozof englez (1748-1832) Violențele nocturne din mai m

Motto: Tirania și anarhia nu sunt departe una de alta – Jeremy Bentham (jurist, economist și filozof englez (1748-1832)

Violențele nocturne din mai multe orașe americane au trecut de la distrugeri, aparent fără legătură între ele, la acte țintite: clădiri federale, inclusiv tribunale, circumscripții de poliție și primării și ofițeri ai forțelor de ordine.

Și mijloacele de atac folosite de protestatari s-au modificat.

Sunt folosite proiectile simple, aruncate sau trase cu praștia, sau – mai nou – explozive improvizate, capabile să perforeze zidurile și să producă vătămări serioase.

Ciocnire între manifestanți și agenți federali în fața tribunalului din centrul orașului Portland, statul Oregon

Este recunoscut și un anumit tipic: adunări, marșuri și lozinci pașnice în timpul zilei și aprinderea unor focare de violență, distrugere și atacarea polițiștilor după căderea întunericului.

Poliția din Portland a descoperit în câteva puncte, unde fuseseră adunate grupuri de protestatari, acumulări de cocktailuri Molotov gata pregătite și de muniție de luptă.

În ultimul week-end, actele de violență s-au extins în mai multe orașe: Seattle, Portland, Austin, Chicago, New York, Aurore (statul Colorado), Louisville (statul Kentucky), Oakland (statul California), Los Angeles și altele.

S-au făcut numeroase arestări, au fost mulți răniți și o persoană a fost împușcată mortal. Aceasta s-a petrecut în orașul Austin, când o persoană înarmată s-a apropiat de un vehicol, dar înainte de a deschide focul a fost împușcată de cineva din interiorul automobilului.

In Portland, cu toată intervenția agenților federali, durata protestelor violente se apropie de două luni.

Un manifestant a deschis focul în orașul Louisville și a rănit trei civili.

Baricadele de poliție din Oakland nu au rezistat și manifestanți din grupul Black Lives Matter au atacat și incendiat un tribunal.

Un alt tribunal și localul primăriei au fost devastate în Los Angeles.

Și forțele de ordine folosesc măsuri din ce în ce mai violente pentru controlul mulțimilor și s-au înmulțit rapoartele despre folosirea forței.

În mai multe orașe, judecătorii au emis interdicții pentru folosirea gazelor și de limitare a gradului de forță pe care îl poate aplica poliția.

În mai multe orașe, automobile conduse cu viteză au intrat, sau au încercat să intre în grupuri de manifestanți.

Nu a fost deloc obișnuit în Statele Unite ca opiniile politice diferite să fie tranșate cu bătăi, incendii, devastări și răniri.

Ce se întâmplă acum face ca între protestele din orașele americane și “mineriadele” din România de tranziție să fie similitudini puțin așteptate.

Amândouă au fost sau sunt prezentate ca “manifestări în general pașnice”, cu povestioarele despre plantat petunii în Piața Universității, sau “nevoia de a-și satisface foamea”, cum a încercat să justifice deputata Alexandria Ocasio-Cortez vandalizările și jafurile din New York.

În cele două situații, forțele de suport și organizare au scopuri politice relativ ușor de identificat.

Președintele României Ion Iliescu și guvernul Petre Roman au vrut – și în mare măsură au reușit – să anihileze mișcarea populară anticomunistă și să intimideze opoziția și presa.

Mobilizatorii, finanțatorii și formatorii de opinie din Statele Unite care au stârnit violențele “antirasiale” doresc haosul social, întârzierea refacerii economice după pandemie și dereglarea în cât mai mare măsură a campaniei electorale în ultima ei fază.

Și într-un caz și în celălalt făptuitorii și provocatorii au fost și sunt pachete de indivizi cu educație limitată, stârniți la violență și cărora li s-a instilat o motivație pentru actele lor, pentru care se așteaptă la o răsplată.

Ei devin detașamente paramilitare, mulți din ei fără să-și dea cu adevărat seama de natura proiectului în care au fost implicați și fără să vadă perspectiva proiectului global, iar ceea ce fac în stradă sunt acțiuni antistatale locale, nu “manifestații de protest corecte constituțional”.

Autorii nedezvăluiți sunt însă cu ochii la tabloul general.

Baricadă de poliție în New York City.

Pentru anularea mișcării de protest din Piața Universității din București s-a folosit o forță excesivă. În nici un fel nu s-ar fi putut justifica de către guvern rănirea, omorurile, arestarea și torturarea unor manifestanți, distrugerea unor redacții de ziare, urmărirea și vânarea unor autori de presă pentru ceea ce fusese doar manifestare pașnică, neprovocatoare.

La fel, în ultimele săptămâni de violențe din Statele Unite, opoziția politică  a depășit cu mult limitele pe care trebuiau să le aibă protestele pentru uciderea culpabilă a lui Charles Floyd de către poliția din Minneapolis.

Comisarul de poliție din Seattle, Carmen Best a spus “ceea ce vedem nu sunt acțiuni pașnice. Bandele de protestanți nu au nici un respect pentru securitatea publică, pentru siguranța polițiștilor și pentru integritatea clădirilor și business-urilor”.

MARGINALIA

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: