Mass-media coruptă nu s-a lăsat păcălită de Conspirația Rusia, ci a luat parte la ea

Mass-media coruptă nu s-a lăsat păcălită de Conspirația Rusia, ci a luat parte la ea

La scurt timp după ce consilierul special John Durham i-a adus lui Igor Danchenko, „principalul pion“ din Dosarul Steele, cinci capete de acuzare pentru minciună în declarațiile către FBI, presa a luat o pauză pentru a simula un moment de introspecție publică.

Însă încercarea mass-mediei corupte de a-și prezenta eșecurile drept o simplă tendință de a lua de bun un raport ce-i confirma teoriile părtinitoare nu este cu nimic mai reală decât acuzația de conspirație cu Rusia pe care a promovat-o timp de cinci ani, analizează Margot Cleveland într-un articol The Federalist.

Dovada acestei realități transpare în presupusele înregistrări cu prostituate: cea inexistentă cu fetișuri, și videoclipurile verificabile, dar ignorate, ale lui Hunter Biden.

Primul pas în ceea ce părea a fi, cel puțin pentru moment, declanșarea unei parade mea culpa a avut loc la începutul acestei luni, când Washington Post a modificat părți însemnate din două articole care prezintă știrea complicității cu Rusia, unul din martie 2017, iar al doilea din februarie 2019.

Ambele articole l-au numit pe Serghei Millian, un om de afaceri bielorus-american, drept persoana identificată ca „Sursa D“ în Dosarul Steele. Deși Millian a negat de multă vreme că ar fi vorbit cu Danchenko sau a avut vreun rol în poveste, abia după ce Durham l-a acuzat pe Danchenko, născut în Rusia, și fost angajat al Brookings Institute, că a mințit în privința primirii unui apel telefonic de la Millian, The Post și alte canale media au eliminat afirmația.

Apoi, săptămâna trecută, The New York Times a publicat un „eseu“ al profesorului de jurnalism și fost decan al Școlii de Jurnalism Columbia, Bill Grueskin, intitulat „Cum de așa mulți din mass-media au greșit atât de tare în ceea ce privește Dosarul Steele?“

Pentru Grueskin, problema avea cauze multiple. Prologul lui Grueskin privind motivul pentru care „atât de mulți au fost păcăliți atât de ușor“ era simplu: Raportul părea să confirme ceea ce bănuiau deja – corupția lui Donald Trump care cuprindea „de la negocieri imobiliare suspecte la o întâlnire sordidă într-o cameră de hotel, toate corelate de supunerea președintelui ales față de președintele Vladimir Putin al Rusiei“.

Grueskin a enumerat apoi cauzele, pentru care, în mod uimitor, de toate se făcea vinovat Trump. Trump „a obținut de mult favoarea domnului Putin“, iar „el și familia lui erau dornici să facă afaceri în Rusia“. Apoi a mai fost selectarea lui Paul Manafort ca președinte de campanie, care „a întărit ideea că el era omul Rusiei“.

Adăugând la mixul perfect care explica eșecurile presei, Grueskin a postulat că „jurnaliştii erau încurcați și de faptul că multe dintre dezmințiri au venit din partea unor mincinoși confirmați“. Faptul că „unii reporteri pur și simplu nu îl plăceau sau nu aveau încredere în domnul Trump și nu au vrut să pară că ar fi de partea lui“ a complicat și mai mult problema, scria Grueskin.

Aici, Grueskin a citat din cartea „Spooked“ a fostului reporter Times, Barry Meier: „Mulți reporteri erau sceptici cu privire la respectivul raport, dar au ezitat să-l respingă, pentru că nu au vrut să pară că sunt de partea lui Trump sau a acoliților săi.“

Da de unde. Mass-media coruptă nu s-a lăsat păcălită de înșelătoria complicității cu Rusia. A făcut parte din ea.

Cum altfel se explică e-mailul usturător pe care Jake Tapper l-a trimis redactorului BuzzFeed, Ben Smith, după ce acesta din urmă a publicat raportul? „Cred că acțiunea ta face ca știrea să pară mai puțin serioasă și credibilă[.] Cred că i-ai afectat impactul“, a scris prezentatorul CNN.

În această privință, cel puțin, Tapper a avut dreptate. Raportul propriu-zis – spre deosebire de fragmentele selectate sau rezumatele promovate de presa anti-Trump – „era un document ridicol de fals“. Când publicul a văzut „sursa“, nu a crezut nimic și, să fim serioși, nici presa nu a făcut-o.

Dintre toate eforturile retrospective ale mass-mediei corporatiste de a raționaliza de ce s-au „lăsat păcăliți“ de acel raport, doar o singură explicație este adevărată: nu le-a plăcut Trump, nici pe plan personal, nici politic.

Citește și Mass-media mainstream nu este doar părtinitoare, este portavocea Stângii radicale

Dar de Joe Biden le place. Așadar, cu câteva săptămâni înainte de alegerile din noiembrie 2020, când The New York Post a publicat mai multe știri în care dezvăluiau informații devastatoare – recuperate de pe un laptop abandonat, marcat cu un autocolant al Fundației Biden, rețelele de socializare au redus la tăcere știrea, iar presa corporatistă a prezentat-o drept dezinformare indusă de ruși.

Aceiași oameni care se presupune că s-au lăsat păcăliți de afirmații anonime că Trump a plătit prostituate să-și facă treburile pe un pat în care a dormit cândva Obama au considerat că videoclipurile reale în care apare Hunter Biden cu prostituate nu erau credibile. De asemenea, trebuie să credem că presupusele afaceri dubioase ale lui Trump au făcut ca raportul să fie plauzibil pentru presă, în timp ce e-mailurile autentice în care se discuta despre partea de 10% rezervată „Tipului de sus“ într-un acord pus la cale de familia Biden cu un gigant energetic chinez erau nedemne de încrederea presei.

Și mai trebuie să presupunem că presa care a promovat înșelătoria coluziunii cu Rusia a făcut asta cu multe ezitări și din dorința de a „nu-i lua partea“ lui Trump și prietenilor săi, dar în același timp l-au susținut pe Biden până la finalul câștigător, iar acum el ocupă poziția de comandant suprem, pe picior de egalitate cu Xi Jinping din China.

E adevărat, mass-media corporatistă face în prezent un oarecare efort pentru a relata despre parteneriatul lui Hunter Biden din 2016 cu o companie susținută de statul chinez, care a oferit organizației comuniste drept de proprietate asupra unei mine de cobalt din Africa. Acea investiție profitabilă a tânărului Biden a oferit Chinei controlul asupra unui mare procent din producția mondială de cobalt – un element esențial pentru bateriile mașinilor electrice.

Având în vedere că cea mai recentă propunere bugetară a administrației Biden alocă miliarde pentru promovarea vehiculelor electrice, observăm acum că reporterii încep să investigheze dacă fiul președintelui beneficiază financiar în continuare din acel acord.

Dar faptul că mass-media coruptă a închis ochii la dovezile unui scandal China-Biden în 2020 scoate în evidență minciuna că jurnaliştii s-ar fi lăsat păcăliți de raport şi de teoria conspiraţionistă de complicitate cu Rusia datorită unei confirmări a poziției lor părtinitoare. Nu a fost niciodată vorba de așa ceva – au fost părtași la înșelăciune, pur și simplu.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0