HomeActualități Americane

Micile focoase nucleare ale Rusiei reprezintă o mare problemă

Micile focoase nucleare ale Rusiei reprezintă o mare problemă

INF: SUA vor dezvolta „opţiuni de răspuns militar” cu NATO
Coreea de Nord reia programul nuclear din Yongbyon blocat de Trump
3 moduri în care dezvoltarea nucleară a Chinei amenință securitatea națională a SUA

Dacă ar fi întrebați, majoritatea americanilor ar afirma probabil că SUA și Rusia sunt pe picior de egalitate în ceea ce privește armele nucleare, datorită tratatelor de control existente în vigoare, cum ar fi New Strategic Arms Reduction Treaty – noul START.

În realitate, lucrurile nu stau chiar așa, analizează Peter Brookes și Patty-Jane Geller într-un articol Heritage Foundation.

Având în vedere situația din Ucraina, acum este un moment potrivit pentru a lua aminte la dezechilibrul despre care nu se prea vorbește, dar este evident, în arsenalul nostru nuclear – și cum ne-ar putea afecta acesta interesele în Europa.

Deși SUA și Rusia dețin un număr similar de arme nucleare strategice (cele de mare capacitate) care pot fi mobilizate conform limitelor impuse de Noul START, Rusia are un avantaj de 10:1 față de noi în ceea ce privește armele nucleare non-strategice (cu randament scăzut) – numite și tactice.

Da, ați văzut bine: un avantaj de 10:1.

În prezent, deși cifrele nu sunt foarte clare, Rusia posedă aproximativ 2.000 de arme nucleare non-strategice, în timp ce SUA au aproximativ 200 în total – jumătate pe teritoriul SUA și jumătate în Europa, ca parte a NATO.

Și de ce contează acest număr? Oricum, nimeni nu va folosi bombe nucleare, nu?

Ei bine, marile puteri ce dețin arme nucleare, inclusiv Rusia, au declarat că nu trebuie să se ajungă niciodată la un război nuclear. Dar analiștii de securitate se întreabă cu o profundă îngrijorare dacă rușii chiar cred cu adevărat lucrul acesta.

Doctrina adoptată de Rusia în privința armelor nucleare tactice se consideră a fi una de tip „escaladează situația ca să ai ce aplana“. De fapt, această doctrină ar trebui mai degrabă numită „escaladează situația pentru a-i termina pe adversari – și a câștiga“.

Ideea este că Rusia ar putea folosi una (sau mai multe) focoase nucleare cu impact redus în timpul unui conflict convențional cu forțele NATO pentru a preveni o înfrângere, a-și consolida câștigurile sau chiar pentru a pune capăt unui conflict în derulare fără lupte suplimentare.

Întrucât diferența dintre numărul armele nucleare tactice rusești și cele americane este atât de mare, Moscova poate considera că o contraofensivă nucleară din partea NATO nu prezintă credibilitate.

Un exemplu ar fi util aici. Așadar:

Moscova atacă una – sau toate – Statele Baltice cu forțele sale convenționale pentru a obține controlul asupra unora sau asupra tuturor teritoriilor acestor națiuni. Invocând articolul V, NATO răspunde cu forțe convenționale – și urmează bătălia.

Îngrijorată de inferioritatea armatei sale în această luptă cu NATO condusă de SUA, Rusia ia în calcul detonarea unei bombe nucleare cu randament redus undeva pe câmpul de luptă, ca un avertisment că ar urma lucruri mai rele.

Din perspectiva Moscovei, NATO s-ar putea îngrijora de escaladarea conflictului de la unul convențional la unul nuclear – în special potențiala utilizare de către Rusia a armelor nucleare mai puternice împotriva orașelor europene și americane – și va întrerupe contraofensiva împotriva forțelor ruse.

Practic, Moscova ar putea considera în mod eronat că, dacă NATO nu dispune de capacitatea nucleară tactică pentru a răspunde cu aceeași monedă, există o mai mare probabilitate să se retragă decât să utilizeze o armă strategică de mare capacitate împotriva Moscovei și să riște escaladarea conflictului.

Folosindu-se de avantajul obținut, Moscova poate amenința cu lansarea altor bombe nucleare dacă luptele nu se încheie în condițiile impuse de Rusia. În lumea ideală imaginată de aceasta, NATO ar putea decide că nu are nicio opțiune potrivită de reacție și decide să înceteze ostilitățile, permițând astfel Moscovei să-și mențină câștigurile ilicite.

Cu astfel de calcule în minte, Rusia intră în joc și detonează o bombă nucleară de 10 kilotone în teatrul de luptă european, iar prevenția nucleară eșuează pentru prima dată în istorie.

Citește și SUA își îndeamnă cetățenii să părăsească „de urgență“ Rusia, zborurile sunt anulate

Deci, ce legătură are conflictul nuclear cu NATO cu Ucraina?

Dacă Rusia consideră că a avut succes în recenta sa aventură în Ucraina, acest lucru cu siguranță ar putea încuraja Moscova să încerce să-și extindă sfera de influență în Europa, atacând inclusiv membrii NATO.

Altfel spus, avantajul Moscovei în ceea ce privește armele nucleare non-strategice ar putea încuraja asumarea unor riscuri mai mari, în prezent și pe viitor, subminând profund securitatea europeană și interesele SUA.

Din ce am văzut până acum – începând de la campanii de propagandă, la atacuri cibernetice și până la acțiuni militare – Rusia se va folosi de toate mijloacele de care dispune pentru a-și atinge obiectivele geopolitice.

Această abordare ar putea include la un moment dat utilizarea armelor nucleare tactice împotriva NATO – ceea ce înseamnă că aceste așa-numite mici focoase nucleare rusești reprezintă o potențială mare problemă pentru noi și aliații noștri.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0