Minneapolis: Dezvoltatorii se feresc de proiecte datorită situației tensionate și solicitărilor „Defund the Police“

Minneapolis: Dezvoltatorii se feresc de proiecte datorită situației tensionate și solicitărilor „Defund the Police“

Arată ca o zonă de război

Dezvoltatorii se confruntă de mult timp cu provocări datorită agendei liberale agresive a Consiliului orașului Minneapolis, dar pentru unii, mișcarea de a reduce finanțarea poliției a fost ultima picătură, informează Washington Examiner.  

De când au izbucnit revoltele violente în timpul verii, dezvoltatorul local Kelly Doran a spus că estimează în jur de 10% până la 20% spații vacante în clădirile de apartamente din centrul orașului, care aveau doar 2% până la 3% spații vacante în ultimii cinci ani. Clădirile mai noi și moderne din centrul orașului au, de asemenea, rate de neocupare de 20%.

Pe măsură ce orașul se confruntă cu o creștere a ratei infracționalității, deopotrivă cu o mulțime de pensionări în cadrul poliției și un vot al consiliului pentru a reimagina părți ale siguranței publice tradiționale, Doran consideră că o redresare economică completă pentru Minneapolis va fi lentă.

„Se pare că nu le pasă“, a afirmat Doran despre consiliu. „Nu văd de ce ar vrea cineva cu adevărat să investească în oraș.“

Minneapolis a apărut în lumina reflectoarelor internaționale la începutul acestui an, când George Floyd a murit după ce un fost ofițer de poliție al orașului a îngenuncheat pe gâtul lui timp de aproape nouă minute pentru a-l imobiliza.

Videoclipurile cu incidentul au devenit virale, provocând proteste în toată țara pe tema reformei poliției și nedreptatea rasială. Brusc, demonstrațiile din zilele următoare au cuprins tot orașul, lăsând în urmă clădiri arse, mici afaceri distruse și lanțuri de magazine jefuite.

Proteste tot mai puternice cerând reforma poliției au dus la mișcarea „Defund the Police“ și nouă membri ai consiliului din Minneapolis s-au jurat să facă exact acest lucru, făcând o promisiune publică de a desființa departamentul de poliție al orașului.

În realitate, consiliul a votat un buget pentru 2021 prin care se realocă 8 milioane de dolari de la departamentul de poliție către alte servicii, dar nu diminuează numărul ofițerilor din forțele de ordine preconizate pentru anul viitor.

S-a ajuns la acest compromis după ce primarul Jacob Frey a amenințat că va da veto unei propuneri care ar reduce numărul cadrelor de la nivelul actual de 888 la 750 de ofițeri începând din 2022.

Steve Minn, un dezvoltator din Minneapolis și fost consilier al orașului, care a fost în funcție în perioada 1994 – 1999, a afirmat că nu ar fi fost niciodată de acord cu aceste modificări, mai ales că orașul se confruntă cu creșteri în rata infracționalității.

„Când eram în consiliu, aș fi luptat din toate puterile împotriva acestui lucru“, a spus Minn, numind jurământul de a desființa departamentul o „manevră stupidă“.

Minn a afirmat că deja există ezitări în rândul oamenilor de afaceri care doresc să investească în Minneapolis, iar mulți dintre colegii și concurenții săi spun că vor să aștepte înainte să se implice în proiecte până când procesele pentru cei patru ofițeri cercetați în moartea lui Floyd se termină și problema siguranței pe străzi se stabilizează.

Minn consideră că relația controversată dintre consiliu și comunitatea de afaceri se datorează în mare parte lipsei de înțelegere a membrilor și consideră că acest buget se va reflecta anul viitor în rezultatele de la urne pentru mulți dintre ei.

„Niciunul dintre ei nu înțelege sau apreciază valoarea pe care o reprezintă comunitatea de afaceri și niciunul dintre ei nu a întins o mână pentru a ajuta comunitatea de afaceri“, a spus Minn.

„Vor obține un buget destul de îngrijorător cu care să lucreze atunci când comunitatea de afaceri va răspunde prin renunțarea la a-i mai susține. Nu înțeleg încă ce consecințe au provocat.“

Minneapolis se confruntă cu o rată a infracționalității în creștere pe fondul unei noi viziuni privind siguranța publică

Din 2019, Departamentul de Poliție din Minneapolis raportează o creștere a infracțiunilor, inclusiv atacuri, jafuri și omucideri. Minnesota Public Radio raportează că mai multe persoane au fost ucise în oraș în primele nouă luni ale anului 2020 decât în tot ​​anul trecut.

Au crescut și infracțiunile asupra proprietății, cum ar fi spargerile și furturile auto. Rata incendiilor a crescut cu 55% între septembrie 2019 și aceeași perioadă din 2020.

Pe parcursul verii, sute de ofițeri au depus cerere pentru a părăsi departamentul datorită „stresului post-traumatic“ cauzat de săptămânile de revolte și proteste care cereau desființarea poliției. Până în iulie 2020, 65 de ofițeri ieșiseră deja din Poliție.

Don Samuels, fost consilier al orașului și candidat la funcția de primar în 2013, care și-a petrecut cea mai mare parte a vieții organizând comunitatea, afirmă că ratele ridicate ale infracționalității, combinate cu lipsa prezenței poliției, afectează în mare măsură comunitățile cu venituri mici și minoritare, care deja au probleme în a convinge firmele să vină și să investească în zona lor.

Samuels, care este de culoare, este parte într-un proces, împreună cu alți șapte rezidenți din cartierele de nord ale orașului Minneapolis, care acuză orașul de „număr inadecvat de polițiști și protecție inadecvată“.

„Se comit infracțiuni și există trafic de droguri pe stradă, omucideri au loc în stradă, astfel încât oamenii nu vor să vină acolo“, a declarat Samuels pentru Washington Examiner.

„Magazinul Target a fost acolo. Target a plecat [din cauză că] prea multe furturi aveau loc… Afacerile care încearcă să rămână pe zonă, se luptă să supraviețuiască.“

Statisticile privind infracționalitatea sunt, de asemenea, un factor pe care dezvoltatorii precum Doran îl analizează atunci când decid dacă are sens să investească într-o comunitate.

„Dacă mergeți acum în centrul orașului Minneapolis, arată ca o zonă de război“, a spus Doran.

Doran a afirmat că, chiar dacă rata infracționalității s-ar îmbunătăți, optica revoltelor din vară nu va dispărea cu ușurință din mintea multor oameni.

„S-a creat această percepție că Minneapolis a devenit un loc nesigur și cred că pe moment lucrul acesta este adevărat, iar uneori, aceste percepții sunt mai greu de depășit pe măsură ce zona devine mai sigură“, a spus Doran.

„Așadar, chiar dacă Minneapolis rezolvă problema siguranței și infracționalitatea începe să scadă, va exista un decalaj până când oamenii își vor forma propriile percepții cu privire la faptul că Minneapolis este sau nu o zonă sigură“.

Steve Cramer, CEO al Minneapolis Downtown Council și fost consilier, aflat în funcție între 1984 și 1993, a spus că o mulțime de concepții greșite cu privire la ceea ce a făcut de fapt consiliul cu bugetul poliției au afectat modul în care potențialii investitori luau în considerare Minneapolis.

„Narațiunea „Defund the Police“ pare să treacă dincolo de faptele în chestiune, și exact așa s-a întâmplat cu acest buget”, a declarat Cramer pentru Washington Examiner .

Bugetul consiliului realocă 8 milioane de dolari de la MPD pentru a investi în programe de prevenire a infracționalității și inițiative de siguranță în alte departamente.

O parte din finanțare va fi destinată echipelor din domeniul crizei sănătății mintale, va instrui dispecerii pentru a evalua apelurile pe această temă și va dispune ca angajați din afara Poliției să se ocupe de furturile și daunele materiale raportate, potrivit Star Tribune.

Măsura „Siguranță pentru toți“ anunțată de membri a reprezentat, în realitate, doar o fracțiune din bugetul de 179 milioane dolari al departamentului de poliție, însă Cramer motivează că oamenii acordă mai multă atenție detaliilor, nu imaginii de ansamblu, în ceea ce privește decizia.

„Încă primesc telefoane de la oameni care plănuiesc să investească în Minneapolis sau să deschidă o afacere aici, întrebându-mă: „OK, ce se întâmplă cu departamentul de poliție?“, a continuat Cramer. „Acesta a avut un impact major asupra vitalității economice a orașului nostru și încă nu am depășit complet momentul“.

În ciuda previziunilor unui exod urban, proprietățile imobiliare rămân stabile

Un sondaj Redfin din octombrie a arătat că 30% dintre rezidenții SUA doresc să se mute de unde locuiesc sau au reconsiderat mutarea într-o anumită locație din cauza activităților de protest.

Luând în considerare locația, 34% dintre locuitorii orașului au declarat că protestele i-au determinat să le placă mai puțin zona unde locuiesc, comparativ cu 26% dintre locuitorii din suburbii și 30% dintre locuitorii din mediul rural care au spus același lucru.

46% au declarat că activitatea nu a avut niciun efect asupra sentimentelor lor legat de zona de rezidență.

Deși comentatorii și experții au susținut că revoltele din vară au determinat un exod în masă a celor din orașele SUA, acest tip de retorică nu a reflectat ceea ce văd liderii imobiliari, spune Todd Walker, președintele ales al agenților imobiliari din Minneapolis.

„Știrile negative sau senzaționalismul, care nu sunt total exacte … afectează percepția, reacția și acțiunea? Cred că da, în unele cazuri, dar nu cred că a avut efectul negativ pe care mulți oameni l-au perceput inițial“, a declarat Walker pentru Washington Examiner.

Ceea ce a observat Walker este ceea ce consideră că ar fi o „perioadă de introspecție“ în cazul cumpărătorilor de case, determinată în mare parte de pandemia de coronavirus.

„Oamenii încep să reevalueze modul în care trăiesc și unde trăiesc și vedem cum se mută în case lângă lacuri, ieșind din stat“, a spus Walker.

„Familii mai tinere care doresc să se mute în zonele rurale, unde pot face home-schooling cu copiii, unde există puțin mai mult spațiu și suprafață decât în oraș sau în suburbii. Cred că avem de-a face cu o schimbare a priorităților și a valorilor familiale.“

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0