Motivul pentru care restricțiile draconice din Italia sunt îngrozitor de populare

La începutul lunii august, Italia a interzis persoanelor nevaccinate accesul la cele mai multe forme de viață, apoi la cele mai multe forme de călătorie și acum la cele mai multe forme de muncă. Cei nevaccinați sunt paria, analizează Nicholas Farrell pentru The Spectator.

Cu toate acestea, spre deosebire de Franța, să zicem, unde sute de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva pașapoartelor obligatorii de vaccinare, în Italia aproape nimeni nu a protestat împotriva `Il Green Pass`, care este cel mai draconic din Europa.

Italienii nu au fost niciodată prea dornici de libertate și, ca urmare, libertatea nu a înflorit niciodată în Italia. Cred că acest lucru explică de ce această înlăturare a libertăților de bază – sau a drepturilor – ale italienilor nevaccinați de către premierul Mario Draghi, care nu este un oficial ales, este atât de populară.

Recent, guvernul de unitate națională al lui Draghi a emis un nou decret care extinde `Il Green Pass` la întreaga forță de muncă: 23 de milioane de italieni. Noua măsură va intra în vigoare pe 15 octombrie.

Italienii nevaccinați au fost deja interziși din 6 august în majoritatea locurilor publice interioare precum barurile, restaurantele și sălile de sport, plus în multe locuri din aer liber, precum stadioanele de fotbal și Colosseum. Iar de la 1 septembrie italienii nevaccinați nu mai pot călători cu avionul, feribotul, trenul și autocarele inter-regionale, personalul și studenții universităților și școlilor fiind obligați să se vaccineze. Vaccinarea este obligatorie pentru personalul medical încă din luna aprilie.

Mai mult sau mai puțin, singurele activități comunale care le vor fi permise italienilor nevaccinați acum în afara casei sunt cumpărăturile și împărtășania la biserică. Dacă nu vor să se vaccineze, pot obține totuși `Il Green Pass` plătind un test covid la fiecare 48 de ore – dar puțini vor face asta – sau dacă au avut deja covid.

Faptul că 75% dintre italieni cu vârsta peste 12 ani sunt deja complet vaccinați și 80% se așteaptă să fie până la finalul acestei luni nu a contat. Nici numărul relativ mic de cazuri covid din Italia – aproximativ 4.500 de cazuri noi și 50 de decese pe zi (Marea Britanie are aproximativ 29.500 de cazuri noi și 175 de decese pe zi).

Fostul șef al Băncii Centrale Europene, Draghi, care a salvat moneda euro prin cumpărarea masivă a datoriei suverane a zonei euro, crede că pentru a salva Italia trebuie ca toți cei peste 12 ani să fie vaccinați.

Pedepsele pentru cei prinși flagrant fără `Il Green Pass` includ amenzi de până la 1500 de euro, închiderea temporară a spațiilor și localurilor, suspendarea de la serviciu fără plată.

În prezent, există aproximativ 11 milioane de italieni, cu vârsta de 12 ani și peste – aproximativ 20% – care nu au primit prima doză de vaccin cu a doua rezervată – cerința pentru a obține pașaportul medical. Am putea presupune că există încă multe milioane de italieni vaccinați care sunt profund preocupați de o încălcare atât de gravă a libertăților civile ale celor nevaccinați. Nu sunt.

Protestele din Italia au fost jalnice. A existat un limbaj violent pe rețelele de socializare, dar puțină furie reală. Practic nimeni nu a ținut seama de apelurile la blocarea gărilor mari din Italia pe 1 septembrie, când a fost extinsă interdicția de călători pe distanțe lungi. Un mare număr de polițiști a așteptat în zadar.

Da, e adevărat că unii angajați din domeniul sănătății și profesori dau în judecată statul pentru violență privată și discriminare, dar judecătorii se pronunță împotriva lor din mai multe motive, cum ar fi explicația alunecoasă că drepturile lor nu sunt încălcate deoarece pot obține în continuare `Il Green Pass` dacă plătesc pentru un test covid la fiecare două zile.

Nu știm cât durează imunitatea vaccinării sau rezistența crescută – cert e că `Il Green Pass` este valabil 12 luni. Persoanele vaccinate se pot infecta în continuare și îi pot infecta și pe alții, desigur. Ceea ce înseamnă că singura justificare cu adevărat convingătoare pentru interdicțiile impuse italienilor – atingerea imunității de turmă – pare defectuoasă. În Italia, de exemplu, mai mult de o treime din totalul – 59.305 – celor care s-au infectat cu covid în august au fost parțial sau complet vaccinați.

Draghi este cel de-al șaselea premier neales al Italiei de când Silvio Berlusconi a demisionat în 2011 – neales în sensul că nici el, nici ceilalți cinci nu au ajuns la putere prin alegeri ca lideri ai unei coaliții sau partide victorioase. Totuși, dacă ar avea alegeri astăzi, Draghi ar putea câștiga, atât de populare sunt mandatele sale de vaccinare.

Potrivit sondajelor, peste două treimi dintre italieni îl aprobă pe Draghi în calitate de premier și tratamentul său draconic impus celor nevaccinați. O proporție similară consideră că ar trebui să fie și mai dictatorial și să înlocuiască `Il Green Pass` cu vaccinarea obligatorie. Într-adevăr, 61% dintre italieni consideră că nu sunt privați de libertate, ci faptul că toate aceste interdicții le sporesc libertatea.

Singurul partid care se opune transformării celor nevaccinați în paria este partidul Fratelli d’Italia, care în sondajele ultimelor luni are un sprijin care tinde să crească – 20%, în comparație cu alte două partide rivale, Lega, aflat în alianță cu Partido Democratico. Dar este depășit de majoritatea covârșitoare.

Nimic din toate acestea nu mă surprinde după un sfert de secol în care am trăit aici, pentru că ceea ce putem spune despre Italia este că se preface a fi o țară liberă. Observi asta în lucrurile mici, cum ar fi cartea de identitate pe care trebuie să o ai și să o prezinți tot timpul. Sau în întrebarea „unde ești rezident?”, mai degrabă decât „care este adresa ta?”. Și în blocajele rutiere de peste tot, gestionate de polițiști cu mitraliere care opresc mașini la întâmplare. Există atât de multe legi și atât de multă birocrație încât toată lumea se face vinovată de ceva.

MOTIVUL pentru care italienii sunt atât de infideli libertății a fost identificat, cred, de antropologul francez din secolul al XIX-lea, Gustave Le Bon, în cartea sa La Psychologie des Foules (1895). Le Bon a definit epoca modernă ca „era mulțumiților” – nu democrație – deoarece după prăbușirea vechii Europe, mulțimea a fost ultima putere suverană rămasă. Dar mulțimea este impotentă, a remarcat el, fără un lider carismatic.

Le Bon a făcut o deosebită distincție între mulțimile anglo-saxone și cele latine:

„Mai ales în mulțimile latine, autoritarismul și intoleranța se găsesc dezvoltate în cea mai mare măsură. De fapt, dezvoltarea lor este atât de mare în mulțimile de origine latină încât au distrus în totalitate acel sentiment al independenței individului care este atât de puternic în cultura anglo-saxonă.

Mulțimile latine sunt preocupate doar de independența colectivă a sectei de care aparțin, iar trăsătura caracteristică a concepției lor despre independență este nevoia pe care o au de a-i aduce pe cei care sunt în dezacord cu ei înșiși în supunerea imediată și violență a convingerilor lor”.

„În rândul raselor latine, cuvântul democrație înseamnă, mai presus de toate, anularea voinței individuale și a inițiativei în favoarea statului. Statului i se acordă din ce în ce mai mult puterea de a gestiona, centraliza, monopoliza și produce.

În rândul raselor anglo-saxone, în special în America, același cuvânt – democrație – înseamnă, dimpotrivă, dezvoltarea intensă a voinței individuale și restricționarea puterii statului”.

Experimentând direct modul în care italienii reacționează la criza covid îmi amintește că narațiunea istorică dominantă despre fascism inventată de Partito Comunista Italiano – cel mai mare partid comunist din afara blocului sovietic – pentru a-i absolvi de vină pe italieni, este o prostie: acel fascism a fost impus, nu dorit.

Italienii doreau ca fascismul să stopeze comunismul. Nu a fost impus. La fel cum vor ca această nouă formă de dictatură să oprească coronavirusul.

Traducere și adaptare
Tribuna.US