În ultimele zile am primit mai multe mesaje din partea publicului referitor la filmul „Frăția" de pe Netflix și afirmațiile pe care le conține despre
În ultimele zile am primit mai multe mesaje din partea publicului referitor la filmul „Frăția” de pe Netflix și afirmațiile pe care le conține despre România și referendumul pentru căsătorie de anul trecut. Am citit și unul dintre materialele cu pricina publicat ieri pe Hotnews: https://life.hotnews.ro/stiri-life-23321973-despre-este-filmul-familia-netflix.htm
Nu ar trebui să ne surprindă ceea ce citim. Mass-media occidentală, dar și cea românească, este decisiv anti-creștină și pro-minorități sexuale. Monitorizez de aproape 20 de ani evoluția mass-mediei americane privind derularea conflictului valoric și ideologic între Stânga radicală și anti-creștină și mișcarea conservatoare din America, alcătuită în marea ei majoritate din creștini practicanți. Rar, ori chiar foarte rar, se observă articole și comentarii fără tentă conspirativă, echilibrate și care prezintă în mod nepărtinitor perspectiva creștinilor privind subiectul. Filmul „Frăția” este unul dintre aceste materiale, produs propagandistic al cărui scop este de a denigra creștinii și pe cei care se implică în promovarea valorilor creștine în spațiul public.
Neadevărurile din documentarul „Familia” privind Referendumul și Coaliția pentru Familie sunt evidente. Nu o dată, ci de mai multe ori am fost abordat de jurnaliști, atât români, cât și străini, care erau interesați mai puțin in originile referendumului și preocupările creștinilor români și mai mult, ori în primul rând, de presupusa influență a americanilor sau a lui Putin asupra referendumului și originilor lui.
Unii dintre voi știți că în octombrie am fost abordat de Los Angeles Times și de televiziunea daneză privind referendumul. O jurnalistă de la LA Times a petrecut o zi întreagă cu mine și încă doi colegi de campanie la Iași, urmărind îndeaproape desfășurarea referendumului pentru familie acolo. Era interesată să știe dacă americanii, și în mod special neoprotestanții americani, erau ori au fost implicați în organizarea referendumului. Răspunsul meu a fost adevărat, direct și categoric: NU.
Văzând că eram nedumerit de întrebarea ei, jurnalista mi-a spus că auzise zvonuri în cercurile jurnalistice din SUA că referendumul ar fi fost lansat de americani. A vrut să vină în România deoarece citise în materialele propagandistice ale organizației Southern Poverty Law Center că referendumul era o inițiativă a conservatorilor americani. Era sceptică privind informațiile pe care le auzise și de aceea a venit în România, sa încerce să le confirme. După o zi petrecută în România, a plecat, fiind convinsă că referendumul nu avea nimic de a face cu conservatorii americani și că era un proiect în întregime de inspirație și origine românească.
Jurnalista daneză, însă, mi s-a părut cea mai deschisă și echilibrată în întrebările ei. Am petrecut câteva ore cu ea la București, discutând și filmând în jurul Palatului Parlamentului. Mă întreba în mod repetitiv de ce promovam referendumul. Răspunsul meu a fost că doream să asigur că viitorul familiei și căsătoriei la români e determinat de cetățeni, nu de tribunale ori politicieni, așa cum se întâmplase în alte țări. Așa cum, de fapt, îi stă bine unei țări democratice și unui stat de drept.
Din nefericire, nici o publicație ori post de televiziune din România nu m-a contactat pe parcursul referendumului pentru a afla perspectiva noastră, a inițiatorilor, privind referendumul. Mass-media scria despre inițiatorii referendumului, dar a preferat să nu dialogheze cu noi. Ăsta nu poate fi numit jurnalism. A fost o propaganda creată pe falsități, neadevăruri și alegerea intenționată de a nu face cunoscută publicului din România poziția mișcării pro-familie din România privind referendumul.
Ceea ce arată din nou importanța organizării noastre într-o mișcare distinctă cu influență în societate, fără a depinde de alții.
COMMENTS