Nimeni nu este mai presus de lege! Chiar?

Indiferent că Donald Trump va fi sau nu închis, eu unul nu cred afirmația „nimeni nu este mai presus de lege“. Este una dintre cele mai ridicole fabulații colportate de Stânga americană, analizează David Harsanyi pentru The Federalist.

O mulțime de oameni sunt „mai presus de lege“. James Clapper, care a mințit sub jurământ în fața Congresului cu privire la spionarea poporului american, este mai presus de lege.

John Brennan, care a mințit în legătură cu o operațiune de spionaj domestic asupra angajaților din Senat, este mai presus de lege.

Spre deosebire de consilierul lui Trump, Peter Navarro, procurorul general al lui Obama, Eric Holder, nu a fost niciodată încătușat și aruncat în închisoare pentru că a ignorat o citație a Congresului. El este mai presus de lege.

Adversara lui Trump din 2016, Hillary Clinton, este, de asemenea, mai presus de lege. Doamna, pe atunci secretar de stat, și-a instalat un server privat în locuința sa pentru a se sustrage obligațiilor de transparență legat de fundația sa cu finanțare obscură.

Ea a trimis 110 e-mailuri ce conțineau informații clasificate drept confidențiale, iar 36 dintre acestea cuprindeau informații secrete. Opt dintre șirurile de e-mailuri conțineau informații „strict secrete“. Fiecare dintre aceste cazuri reprezenta o potențială infracțiune pasibilă de pedepse de până la zece ani de închisoare.

Am aflat toate acestea de la James Comey, pe atunci director al FBI, care a precizat că Hillary a fost „extrem de neglijentă“ privind modul în care și-a desfășurat activitatea. Comey nu a recomandat formularea de acuzații pentru că, susținea el, statul nu putea dovedi intenția lui Clinton – deși „neglijența gravă“, nu intenția, era singurul standard de care avea nevoie.

Neglijența gravă și neglijența extremă sunt sinonime. Comey a inventat un nou standard pentru a o proteja pe Clinton, deoarece ea este mai presus de lege.

Citește și Dezvăluirile care demonstrează dublul standard aplicat lui Donald Trump, dar nu lui Hillary Clinton

Atunci când soțul lui Hillary, de asemenea mai presus de lege, a comis sperjur sub jurământ, democrații au susținut că Bill era vânat de conservatorii puritani doar datorită unor acuzații false legate de „sex“.

Mergând pe aceeași logică, acuzațiile aduse lui Trump pentru cumpărarea tăcerii lui Stormy Daniels e tot ceva legat de sex. Dar acum se interpretează diferit, deoarece Trump este personajul negativ din poveste și toată lumea știe că este vinovat de ceva. Important e să se obțină acea poză cu el în postura de inculpat.

Nu vă faceți griji, însă; fosta președintă a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, declară: „Toată lumea are dreptul la un proces pentru a-și dovedi nevinovăția“. Prin „toată lumea“, ea se referă la republicani. Și dacă vă gândiți că această formulare totalitaristă este un accident, înseamnă că nu ați fost atenți.

Când democrații îl înfierau pe Brett Kavanaugh ca fiind un violator (în grup) acum câțiva ani, Mazie Hirono a fost întrebată dacă el, pe atunci nominalizat doar, merita să beneficieze de „aceeași prezumție de nevinovăție ca oricine altcineva în America?“.

La urma urmei, nu era vorba despre niciun diferend de natură judiciară, ci despre un prezumtiv comportament criminal. Senatoarea din Hawaii a răspuns: „Am pus negația sa în contextul a tot ceea ce știu despre el în ceea ce privește modul în care își abordează cazurile“.

Cu alte cuvinte, dacă ești conservator, politica ta este rea; iar dacă politica ta este rea, probabil că și tu ești rău. Îmi imaginez că acesta a fost raționamentul folosit de Kamala Harris atunci când a citit minciuni evidente despre Kavanaugh în arhiva Congresului.

A fost probabil și raționamentul lui Lois Lerner sau Merrick Garland – ambii mai presus de lege – atunci când au folosit agențiile guvernamentale pe post de armă împotriva adversarilor politici.

Este aproape sigur și raționamentul lui Alvin Bragg. Aceasta este ceea ce justifică ușurința tot mai pronunțată a Stângii contemporane de a folosi instituțiile statului pentru a-și pedepsi și distruge dușmanii politici. Pentru mulți progresiști, sistemul juridic nu este doar un instrument de justiție penală (dacă este cazul), ci și o modalitate de a impune o justiție politică.

(Deși ar trebui probabil menționat faptul că Alvin Bragg a promis să folosească poziția de procuror pentru a promulga justiția socială, nu orice fel de justiție imparțială sau neutră. Oamenii care nu plătesc transportul în comun, cei care încalcă legea, cei care se opun arestării, cei care obstrucționează activitatea guvernului sau cei implicați în prostituție, toți sunt mai presus de lege în New York).

În ciuda faptului că există argumente politice perfect solide împotriva lui Trump, am avut parte de o cursă isterică care ne-a dus de la a-l acuza pe Trump de sedițiune la ordinele unui guvern străin inamic – cea mai reușită teorie a conspirației vehiculată vreodată în politica americană – până la a-l aduce în fața instanței sub acuzația de încălcare a legislației privind campania electorală, în baza unui eveniment vechi de șapte ani.

A cumpăra tăcerea unei vedete porno este o imoralitate, nu o ilegalitate. Oare se vor ocupa acum procurorii de punerea sub acuzare a adversarilor politici care au măsluit actele pentru suma de 130.000 de dolari în perioada unei curse electorale ce a costat sute de milioane de dolari? Aștept cu nerăbdare ca acest tip de justiție să fie aplicat în mod imparțial.

Toată lumea știe, bineînțeles, ce se va întâmpla când (sau dacă) republicanii vor întoarce favoarea. Acuzații de fascism, asta se va întâmpla. Când Harry Reid a eliminat obstrucționismul judiciar, a făcut-o pentru a proteja republica. Când republicanii folosesc exact acel precedent în favoarea lor, sunt partizani avizi de putere.

Când democrații îi dau afară pe congresmeni din subcomisii, o fac în numele democrației. Când republicanii le urmează exemplul, sunt bigoți.

Atunci când un guvernator republican ia măsuri punitive împotriva companiei Disney pentru că se implică în domeniul educațional, ne-am întors în 1933. Dar când un guvernator democrat pedepsește companii precum Walgreens pentru poziția adoptată cu privire la medicamentele de avort, acțiunea este descrisă drept o măsură de combatere a inechității. Și lista nu se încheie aici.

Nu că i-ar mai păsa cuiva de standardele duble. Eu nu sunt naiv. Și nimeni nu este nevinovat în politică. Dar disprețul total și tot mai accentuat al Stângii contemporane față de orice principii aparent limitative – genul de comportament care l-a ajutat pe Trump să câștige președinția în primul rând – continuă să afecteze profund sistemul.

Trump este o țintă ușoară. Următoarea țintă, vă asigur, va fi un republican care este chiar „mai rău decât Trump“. Iar justificările pentru a emite norme menite să-i oprească vor fi exact aceleași.

Conservatorii care susțin că democraților nu le va plăcea unde duce punerea sub acuzare a lui Trump își fac, probabil, iluzii. Cei care dețin controlul asupra instituțiilor noastre importante nu sunt foarte îngrijorați de amenințările cu represalii pe termen scurt.

Și, oricum, progresiștii adoră jocul Calvinball, un „sistem“ de norme în continuă schimbare care îi recompensează pe cei mai dispuși să abuzeze de putere. Asta este și ideea.

Traducere și adaptare
Tribuna.US