Rod al unui lăudabil demers de reconstituire, recent apăruta carte „Istoria primei comunități românești din S.U.A. Little Romania din orașul Cleveland, Ohio (1890-2025)”, publicată la Editura Muzeului Național al Unirii Alba Iulia – Editura Mega Alba Iulia – Cluj-Napoca, 2026, relevă un admirabil efort reparatoriu al celor doi autori Carmen Stînea și Petru Stînea.
Volumul probează un vădit exercițiu de argumentare, de o obiectivitate uneori greu de acceptat, dovedind abordări lucide și puncte de vedere echilbrat analitice care îndeamnă la aprecieri și meditații profunde.
Lucrarea pornește de la sondarea și reprezentarea cu imparțialitate a unei lumi la care cu greu mai poți avea acces, în urma unui consecvent proces de cercetare, o lume demult apusă, dar care a însemnat atât de mult pentru generațiile românilor-americani de astăzi, când poți întâlni numeroși români care s-au mulat atât de bine pe viața din America încât au devenit puțin vizibili ca fiind originari din România.
Prin volumul frumos tehnoredactat și elegant editat (incluzând note utile și o considerabilă bibliografie) plonjăm într-o altă lume, într-un alt univers istoric. Timpul e dat înapoi cu tot ce poate el cuprinde.
Fără putere de tăgadă, lucrarea constituie un studiu de caz în contextul mai larg al emigrației românilor în America, un domeniu care oferă încă un câmp imens de cercetare sub diferite aspecte.
În Prefața care deschide studiul, Carmen Stînea își motivează demersul istoriografic precizând: „Cartea actuală se vrea un omagiu adus comunității românești din Cleveland, oameni simpli care și-au sfințit locul ales prin ridicarea de bisericuțe (…) Scrierea cărții a necesitat un efort considerabil pentru că, din păcate, românii nu și-au păstrat documentele. Iată însă că, după o sută și mai bine de ani, am reușit să smulgem de la uitarea colectivă extraordinara istorie a românilor ardeleni veniți în Cleveland, eroi anonimi care au transformat o părticică din oraș într-o așezare românească” (p. 11-12).
Volumul este structurat pe capitole, o sumară cercetare succesivă meritând cu prisosință a fi menționată.
Capitolul 1 este intitulat „«Little Romania» din inima orașului Cleveland”. Pentru început, suntem introduși în contextul constituirii așezării „Little Romania” de către românii transilvăneni aparținând valului masiv de emigrare înregistrat între anii 1890-1920. „Una din destinațiile preferate de imigranți a fost orașul Cleveland. Considerat în acea perioadă al doilea centru metropolitan din zona Marilor Lacuri, după Chicago, și al șaselea din America de Nord, după New York, Chicago, Philadelphia, Boston și St. Louis, orașul a cunoscut o rapidă dezvoltare datorită în primul rând locației” (p. 22). Românii s-au stabilit în trei zone ale orașului, opțiunea aleasă fiind justificată de dorința ca locurile de muncă să fie aproape de locuințe. Cea mai longevivă și mai numeroasă colonie a fost cea din partea de vest a orașului, subiectul investigației istorice consemnată în carte.
Aflăm astfel că în aproximativ două decenii, în mica așezare românească, devenită primul centru socio-cultural românesc din America, au fost înființate trei biserici, două ziare (amândouă cu clădiri redacționale proprii), societăți de ajutor și cultură, magazine, restaurante și o bancă. În ce privește numărul lor, în 1913 circa 6.000 de români trăiau în zona de vest a orașului, ajungându-se ca în anul 1919 să fie semnalată o cifră cuprinsă între 10.000-12.000 de români, mulți dintre ei locuind în „Little Romania”.
Utilizând o multitudine de surse, autorii reușesc să realizeze un incitant studiu, bine argumentat și extrem de atent documentat, cu inserturi mai puțin cunoscute sau deloc cunoscute, urmând trei etape bine conturate: Etapa1: Generația „Mia de dolari și drumul” (1890-1920) (Pionierii comunității românești din Cleveland, Bortul/The Boarding House, Saloane/Restaurante, Alte mici afaceri, Primii intelectuali români în Cleveland, Grupul intelectualilor români în perioada 1905-1920, Educația copiilor români din Cleveland); Etapa 2: „Little Romania (1921-1948)”, etapa devenirii întru români-americani («Românii americani. Eroi sau dezertori?», «Second Generation’s Dilemma»); Etapa 3: „«Little Romania» (1949-2025)” (Exilul anti-comunist între 1949-1989, Loteria Vizelor din 1989 până în prezent).
Finalul capitolului este edificator pentru prezentul micii așezări care a însemnat o filă fascinantă în istoria românilor-americani, materialul analtic expus în lucrare evocând o perioadă ce nu trebuie trecută cu vederea, un răstimp în care răul și binele s-au intersectat deseori, ca și bucuria cu suferința, durerea cu exaltarea: „Români aproape că nu mai există în «neighborhood», doar câteva familii răzlețite pe unele din străzile fostei «Little Romania», deși în orașul Cleveland și în suburbiile acestuia locuiesc, conform ultimelor recensăminte ale populației, în jur de 20.000 de persoane de origine română. Ca mărturie a prezenței lor de odinioară, se mai păstrează în zonă câteva clădiri reprezentative: cea a redacției ziarului «America», având încă stema pe frontispiciu (actualmente o tipografie americană), a Societății «Carpatina» (actualmente o secție a Poliției din Cleveland), a Bisericii Ortodoxe «Sfânta Maria» (actualmente o secție a Teatrului Public), a Bisericii Greco-Catolice «Sfânta Elena». Adevărat miracol, această biserică, prima românească din Statele Unite, se încăpățânează să existe, serbându-și în anul 2026, 120 de ani de existență” (p. 115).
Capitolul 2 este dedicat bisericilor românești din Cleveland, oferind un condensat, dar bine documentat istoric, vizând evoluția distinctă aferentă fiecărei biserici de la începuturile vieții bisericești a românilor din America și avatarurile consolidării acesteia, până în zilele noastre: Biserica Greco-Catolică „Sfânta Elena”, Biserica Ortodoxă „Sfânta Maria”, Biserica Ortodoxă „Buna Vestire” și Biserica Baptistă.
Capitolul 3 include o analiză a ziarelor și revistelor culturale românești, apariția și dezvoltarea presei etnice constituind un domeniu deosebit de captivant. O enumerare exhaustivă a ziarelor românești din America în perioada 1903-1925 este cât se poate de meritorie. Informații detaliate sunt redate privind principalele ziare „Românul” (1905-1930), „America” (1906-2005), „Foaia Poporului” (1911-1956), „Poșta” (1924-?), ca și privind revistele culturale „The New Pioneer” (1942-1948) și „American Romanian Review” (1977-1990).
Un tablou relevant ne înfățișează Capitolul 4 în care se face referire la societățile de ajutor reciproc și cultură românești din America. Apărute la începutul secolului al XX-lea ca o necesitate firească reprezentând singura modalitate sigură prin intermediul căreia românii emigranți și familiile lor puteau fi ajutați în cazuri de accidente, boală și deces, aceste societăți au avut un rol covârșitor pentru comunitatea românilor-americani. De o expunere cuprinzând interesante amănunte se bucură în carte Societatea de Ajutor și Cultură „Carpatina” (1902-prezent). Lista acestor societăți este una cuprinzătoare, ca și enumerarea cluburilor și grupurilor folclorice.
Capitolul 5 al opului comentează succint, în ordine cronologică, vizitele la Cleveland a unor personalități politice și culturale românești: Misiunea Patriotică Română – Vasile Lucaciu, Ioan Moța, Vasile Stoica, Principele Carol, Prințul Anton Bibescu, Trupa de teatru Ion Ionescu Ardeal, George Enescu, Gheorghe Țițeica, Nicolae Titulescu, Prințul Nicolae, Trupa de teatru Nistor-Răcățean & Co., Nicolae Iorga, Stela Roman, Regele Mihai, Principesa Ileana, Aron Cotruș, Nicolae Ceaușescu, Lucreția Ciobanu, Gheoeghe Turda și „Junii Sibiului”, Gheorghe Zamfir, Irina Loghin, Ion Iliescu.
Dovadă incontestabilă a acribiei celor doi autori în consolidarea reconstituirii întregii istorii a micii comunități românești este Capitolul 6 intitulat „Fragmente de istorie orală. Imaginea comunității «Little Romania» reflectată în interviuri”. Convorbirile cu persoane care au locuit în „Little Romania” sau în apropiere dezvăluie informații pe alocuri emoționante, conferind cercetării istoriografice un plus de autenticitate și originalitate.
„Poezia înstrăinatului. Creații româno-americane” indică sugestiv cuprinsul Capitolului 7” care conține câteva poezii scrise de imigranți români, creații care au apărut în ziarele „Românul” și „America” și în calendarele celor două gazete.
Cartea conține și 8 Anexe cu scopul vădit de a susține complexa investigație.
Numeroase ilustrații, unele, dintre cele mai tulburătoare, selectate cu grijă și bogata bibliografie (surse arhivistice, interviuri, cărți, studii și articole, surse electronice și periodice) întregesc în mod admirabil un documentar de excepție rezultat dintr-un neîndoielnic gest recuperator.
În fine, aș sublinia că volumul, prin titlu și conținut, atrage atenția și merită să fie parcurs „cap-coadă”, pe îndelete. În opinia mea, cartea se citește lesne și fără opinteli politico-ideologice, cu toate că este plină de numeroase informații istorice. Apreciez lucrarea ca fiind pentru români un adevărat balsam în lumea actuală care nu mai are răgaz pentru nimic și se consumă cu o intensitate nefirească.
Dorin Nădrău
Tribuna.US
Accesați aici arhiva tuturor articolelor din ROMÂNIA NEVĂZUTĂ
COMMENTS