Opinie: Nu-l lăsați pe John Cena să vă distragă atenția: Opresiunea este aici acasă, iar politicienii nu vor să vorbească despre asta!

Opinie: Nu-l lăsați pe John Cena să vă distragă atenția: Opresiunea este aici acasă, iar politicienii nu vor să vorbească despre asta!

În această țară este mai ușor să aperi Taiwanul decât să aperi oamenii care sunt insultați în școli, la locul de muncă, dar și de către politicieni pentru simplul fapt că sunt albi.

John Felix Anthony Cena, luptătorul de wrestling profesionist-devenit-actor-devenit celebritate s-a făcut de râs săptămâna trecută, când și-a cerut scuze în limba mandarină de la Partidul Comunist Chinez pentru că s-a referit la Taiwan ca țară, analizează Christopher Bedford într-un articol The Federalist.

Aproape toată lumea din universul conservator a fost obsedată de respectivul videoclip timp de două zile după eveniment. A fost discutat de Laura Ingraham și „The Five“. Ben Shapiro a postat pe Twitter despre videoclip, iar la Fox Business Kennedy l-a numit pe Cena „pămpălău“. Senatorul Tom Cotton l-a considerat ridicol, senatorul Josh Hawley a strâns fonduri în baza lui, iar senatorul Marco Rubio a scris pe Twitter: „O lume în care Partidul Comunist din China controlează ceea ce pot scoate pe gură americanii nu este o amenințare dintr-un viitor de coșmar. Deja se întâmplă.“

Toți acești oameni au dreptate, iar ceea ce observăm în domeniul divertismentului, tehnologiei și sportului este dezgustător; dar să ne oprim un pic să medităm sincer la această situație. Îți trăiești viața cu frica că vei spune ceva care ofensează Partidul Comunist Chinez? Îți faci griji că dacă superi China ajungi să-ți pierzi slujba, prietenii, reputația sau propria familie? Cu excepția cazului în care lucrezi pentru un studio de film sau pentru o ligă sportivă profesională, cel mai probabil că nu ți-a trecut niciodată prin minte riscul de a enerva China.

Dar asta înseamnă că ai o reală libertate de gândire? Nici gând. Și știm cu toții la ce anume ne referim: în America, există o ideologie agresivă, totalitară, care vrea să pedepsească pe oricine face notă discordantă în mod public. Și nu este promovată de Partidul Comunist din China – ci de propria noastră clasă conducătoare.

Scuzele lui John Cena nu constituie primul videoclip pe care l-am văzut și care pare că a fost filmat într-o tabără de reeducare Khmer Rouge. Vă amintiți acum un an, când fotbalistul de la New Orleans Saints, Drew Brees, a declarat că nu e de acord cu protestele împotriva steagului american? În decurs de o zi, a fost forțat să-și ceară scuze pe Instagram, dar asta nu a fost de ajuns, așa că după doar câteva ore, a trebuit să prezinte a doua tură de scuze, într-un videoclip.

Apoi, pe deasupra, a trebuit să-și ceară scuze și de la colegii săi, în privat, care în final au ajuns în presă. Se pare că a plâns în timp ce-și cerea scuze. În orice moment ne-am fi putut aștepta ca el să implore să i se permită să-și revadă familia.

Citește și Bill Maher: „Interminabila competiție a ‘trezirii’ distruge America, am pierdut deja în fața Chinei“ 

Dar oamenii celebri nu sunt singurii luați în vizor și nu este nevoie să fii sportiv sau actor pentru a fi forțat să emiți astfel de scuze publice umilitoare. Vara trecută, purtătorul de cuvânt al Boeing, Neil Golightly, a fost atacat pentru că scrisese un eseu împotriva participării femeilor în lupte – în 1987. Asta e înainte de apariția serialului „The Simpsons“. Nu a contat: a fost obligat să-și ceară scuze într-un mod umilitor.

„Articolul meu“, a scris el, „a fost o contribuție eronată a unui pilot de 29 de ani al Marinei din perioada Războiului Rece, la o dezbatere care era vie în acel moment. Discuțiile care au apărut după publicarea sa, acum 33 de ani, mi-au deschis rapid ochii, mi-au schimbat permanent opinia și au trasat principiile corectitudinii, incluziunii, respectului și diversității care au ghidat viața mea profesională de atunci încoace.“

Ce drăguț. Dar, din păcate, tot trebuie să fii dus la ghilotină, așa că Golightly a fost concediat. La fel a fost și jucătorul de fotbal de la L.A. Galaxy, Aleksandar Katai: El a fost forțat să-și denunțe propria soție, după ce aceasta a criticat hoții și protestatarii pe rețelele sociale, în sârbă.

După ce „puterile“ au fost satisfăcute că au provocat suficiente daune celei mai sfinte relații pe care doi oameni o pot avea, l-au eliminat pe Katai din echipă. Măcar atunci când vedetele sunt forțate să-și ceară scuze de la chinezi, Partidul Comunist pare să le accepte. Nu același lucru e valabil aici, în America. Aici, scuzele tale reprezintă doar mai multe dovezi ale vinovăției tale.

În fiecare zi, grămada de victime a gândirii libere se face tot mai mare. Un meteorolog evreu a fost concediat pentru că a comparat revoltele de anul trecut cu pogromul german Kristallnacht. Un ofițer de poliție a fost concediat pentru că i-a trimis lui Kyle Rittenhouse un mesaj de sprijin și suficienți bani pentru a cumpăra un joc Playstation la mâna a doua. Un cardiolog de la Universitatea din Pittsburgh a fost retrogradat pentru lucrarea sa în care critică acțiunea afirmativă în domeniul medical. Un singur cuvânt incorect în liceu îți poate ruina viața.

Așa că e bine ca republicanii să fie supărați pe vedetele care se închină în fața Beijingului. Ar trebui să fie. Dar fii atent când senatorul sau congresmanul tău critică pe Twitter controlul exercitat de chinezi asupra gândirii. A critica o putere străină ostilă nu e un lucru periculos și este ușor să afirmi lucruri rele despre China. Mult mai ușor, de exemplu, decât să spui lucruri rele despre Black Lives Matter.

Citește și Cum ajută Stânga la a face America rasistă din nou

În această țară, este mai ușor să aperi Taiwanul decât să-l aperi, să zicem, pe Kyle Rittenhouse sau pe oamenii care sunt denigrați zilnic în școli, corporații și de către politicieni, fără niciun motiv, în afară de faptul că sunt albi; sau pe oamenii din America care-și pierd locul de muncă pentru că sunt bărbați sau pentru că nu vor să folosească noile pronume, sau să participe la o altă „sesiune de umilire publică“, sau nu suportă să li se dicteze ce să facă de către copiii răsfățați din departamentul de resurse umane; sau pe muncitorii săraci care abia se descurcă, cărora absolvenții de la Yale le spun că sunt privilegiați, și că nu au idee ce înseamnă să treci prin acele greutăți despre care înveți în școală.

S-ar putea ca pentru unii să fie inconfortabil și să citească doar că în America de azi s-ar putea să nu obți o bursă, o promoție, un loc de muncă sau un contract sau, în unele orașe precum Oakland, California, posibilitatea de a te înscrie la cel mai recent program de asistență socială al orașului, dacă faci parte din această rasă aparent privilegiată. Indiferent de ce afirmă bufonii supraeducați, în natura umană prostia și discriminarea există sub toate formele.

Pare ciudat să spunem că toate acestea se întâmplă la 160 de ani după Războiul Civil și la 60 de ani de la Drepturile Civile, dar acesta este adevărul. Te deranjează? Ar trebui. Și ar trebui să-i deranjeze pe liderii republicani din Congres și Senat – și ei ar trebui să ia atitudine.

Nicio persoană care se respectă nu vrea să declare că este victimizată, dar o mare parte dintre noi nu suntem încă, sau cel puțin ne putem opune dacă suntem. De exemplu, oamenii ce au fost votați pentru Washington nu sunt nici victime, nici fără drept de a-și face glasul auzit. Dar în prezent, în țara noastră, oamenii care nu prea pot vocifera – și care au mai puține resurse – sunt vizați. Și merită să fie apărați.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0