Pandemia a schimbat modul în care lucrăm. Este timpul ca și legile muncii să se schimbe

Modul în care lucrăm a evoluat mereu, dar pandemia de COVID-19 a accelerat schimbarea. Progresul care, în alte condiții, ar fi fi avut nevoie de peste un deceniu, s-a realizat într-un singur an. Având în vedere ritmul accelerat al schimbărilor, este esențial ca legile muncii să țină pasul cu vremurile, analizează Rachel Greszler într-un articol Daily Signal.

Din fericire, un grup de parlamentari au introdus propunerea Employee Rights Act of 2022 (Legea din 2022 privind drepturile angajaților) – o actualizare extrem de necesară a legislației muncii din țara noastră. Gândiți-vă la toți factorii noi care au apărut de la debutul pandemiei, sporind necesitatea unei actualizări:

• Închiderea forțată a companiilor le-au impus acestora să adapteze tehnologia și metodele de lucru, ceea ce le-a permis să-și continue activitatea pe termen scurt și au creat platforme mai eficiente și mai flexibile pentru viitor.
• Pierderea locului de muncă și nevoia crescută de autonomie și flexibilitate (datorită închiderii școlilor și grădinițelor) au determinat 12% din forța de muncă să înceapă o afacere pe cont propriu în 2020.
• Măsurile de prevenție au dus la o creștere a cererii de servicii pe bază de contract de pe platformele pentru liber profesioniști, oferind persoanelor de toate vârstele și nivelurile de educație oportunitatea de a găsi slujba cea mai potrivită pentru ele.

Un alt fenomen având legătură cu pandemia a fost cifra record a demisiilor, demonstrând realitatea că angajatul de rând își schimbă de zeci de ori locul de muncă de-a lungul carierei, în loc să rămână cu o singură companie toată viața.

De asemenea, angajații au înregistrat în ultimii ani creșteri uriașe în ceea ce privește salariile și beneficiile la locul de muncă, chiar dacă procentul celor ce aleg să facă parte dintr-un sindicat nu a fost niciodată mai scăzut. Printre acestea se numără o creștere cu 64%, în ultimii cinci ani, a procentului de angajați ce beneficiază de concediu plătit pentru îngrijirea membrilor de familie.

Însă majoritatea legilor americane din domeniul muncii au fost adoptate cu trei sferturi de secol în urmă, într-o piață a muncii dominată de bărbați și sindicate și centrată pe producție.

De aceea Employee Rights Act este atât de important. Acesta actualizează legile muncii pentru a corespunde epocii actuale, asigurându-se că ele protejează drepturile esențiale ale angajaților și acordă prioritate abilității lucrătorilor de a-și câștiga existența în modurile care li se potrivesc cel mai bine.

Proiectul de lege este în contrast puternic cu legislația Protecting the Right to Organize Act a parlamentarilor liberali, care ar elimina decenii de progres și oportunități pe piața muncii și ar obliga angajații să se înscrie în sindicate în detrimentul autonomiei, flexibilității și oportunității de câștig.

În primul rând Employee Rights Act protejează drepturile persoanelor care vor să lucreze independent, în loc să fie sub comanda unui șef. Face acest lucru actualizând Fair Labor Standard Act astfel încât să includă definiția de drept comun a unui „angajat“, în concordanță cu alte legi federale și de stat și cu deciziile Curții Supreme, în baza nivelului de control pe care o persoană îl are în ceea ce privește munca sa.

Importanța protejării drepturilor indivizilor de a lucra pentru ei înșiși nu poate fi subestimată. În 2021, 59 de milioane de americani (36% din toți angajații) s-au încadrat la categoria liber profesioniști și alți 59 de milioane (36%) au declarat că se gândesc să lucreze pe cont propriu pe viitor. Mulți aleg această variantă din cauza nevoii de flexibilitate, 32 de milioane (55%) de contractori independenți afirmând că nu pot lucra pentru un angajator tradițional din cauza circumstanțelor personale, cum ar fi probleme de sănătate sau îngrijirea copilului.

În California, unde parlamentarii liberali au adoptat o definiție extrem de restrictivă a contractorilor independenți, zeci de mii de persoane au rămas fără surse de venit deoarece legea le pune piedici în calea angajării de către companii. Legislația Protecting the Right to Organize Act ar impune o versiune și mai restrictivă a legii din California în întreaga națiune.

Citește și Stânga își consolidează puterea din Washington eliminând Federalismul

Employee Rights Act admite, de asemenea, că există multiple modalități de a începe și de a dezvolta o afacere și protejează căi alternative către antreprenoriat, cum ar fi modelul de afaceri tip franciză.

Transpunând în lege realitatea practică observată de multă vreme, conform căreia un individ poate avea un singur șef până la urmă, Employee Rights Act ar menține viabilitatea a aproximativ 730.000 de afaceri individuale tip franciză și a 8,4 milioane de persoane ce lucrează în cadrul lor, păstrând în același timp ușa deschisă pentru viitorii antreprenori.

În prezent, 39% dintre femeile proprietare de franciză declară că nu ar fi putut avea o afacere dacă nu ar fi existat varianta francizei, însă Protecting the Right to Organize Act ar modifica această opțiune, impunând prin lege un regulament din epoca Obama prin care firmele ce acordă franciza sunt responsabile din punct de vedere legal de acțiunile și angajații proprietarilor de francize, inclusiv în chestiuni asupra cărora francizorul național nu deține controlul.

S-a estimat că această reglementare a costat proprietarii de franciză până la 33,3 miliarde de dolari anual, a eliminat 376.000 de locuri de muncă și a provocat o creștere cu 93% a proceselor intentate francizelor.

Employee Rights Act include, de asemenea, protecții americane de bază, cum ar fi libertatea de exprimare, dreptul la alegeri prin vot secret, dreptul de a beneficia de o mărire de salariu și confidențialitatea angajatului.

Această legislație ar impune sindicatelor să obțină consimțământul angajaților înainte de a deduce din salariu taxele pe care aceștia le datorează și înainte de a-i folosi în scopuri politice, extinzând și în rândul angajaților din sectorul privat o protecție importantă pe care unele state au acordat-o deja angajaților din sectorul public.

Protecting the Right to Organize Act  ar face exact inversul protejării salariilor angajaților și ar anula legile privind dreptul la muncă adoptate de 27 de state, legi ce interzic obligarea angajaților să plătească cotizații sindicale ca o condiție de angajare.

Employee Rights Act ar asigura dreptul angajaților la vot secret atunci când trebuie să se exprime pentru sau împotriva sindicalizării. În starea actuală a lucrurilor sindicatele folosesc uneori tactici de intimidare și constrângere, dezinformare și șantaj pentru a eluda alegerile standard prin vot secret. În schimb, Protecting the Right to Organize Act ar face ca aceste tactici nedemocratice să devină un lucru obișnuit.

Având în vedere creșterea vertiginoasă a inflației, angajații ar beneficia cu adevărat de o creștere a salariului, însă contractele sindicale blochează de obicei angajatorii și angajații în grile de salarizare bazate pe tipul de post, care nu țin cont de efortul depus de angajat. Employee Rights Act ar permite angajatorilor să ofere creșteri salariale peste nivelul prevăzut în contractul sindical.

Confidențialitatea angajaților este și ea din ce în ce mai importantă, într-o epocă în care datele personale se vând, iar identitatea poate fi furată. Similar registrului național „Nu apelați acest număr“, Employee Rights Act ar permite fiecărei persoane să interzică partajarea informațiilor sale personale cu sindicatele în timpul organizării campaniilor. Acest lucru ar împiedica organizatorii sindicali să apară pe proprietatea personală a angajaților și să facă presiuni asupra lor pentru a vota în favoarea sindicalizării.

Traducere și adaptare
Tribuna.US