Membrii cartelului au apărut în această regiune verde a Mexicului de Vest înarmați cu arme automate și ferăstraie. La scurt timp după aceea au început
Membrii cartelului au apărut în această regiune verde a Mexicului de Vest înarmați cu arme automate și ferăstraie. La scurt timp după aceea au început să taie copacii zi și noapte, prăbușirea trunchiurilor de copac răsunând în toată pădurea virgină. Când localnicii au protestat, explicând că zona era protejată de exploatări forestiere, au fost luați în cătarea puștilor automate și li s-a ordonat să tacă.
Dar furtul lemnului era doar un preludiu pentru un plan mai ambițios.
Noii veniți, membri ai unui grup infracțional numit Viagras, defrișau pădurea pentru a cultiva altceva în schimb. Nu pentru o plantație de marijuana sau alte culturi preferate de cartelurile mexicane, ci pentru ceva cu un potențial și mai profitabil: avocado.
Industria de avocado din Mexic, în valoare de miliarde de dolari anual și cu sediul în statul Michoacan, a devenit o țintă principală pentru carteluri, care au confiscat ferme și au eliminat terenuri împădurite protejate, pentru a planta propriile livezi în care cresc ceea ce localnicii numesc „aur verde”.
Mai mult de zece grupări infracționale se luptă pentru controlul comerțului cu avocado din orașul Uruapan și din împrejurimi, prădându-i pe proprietarii înstăriți de livezi, pe muncitorii care culeg fructele și pe șoferii care le transportă spre nord, către Statele Unite.
„Amenințarea este constantă și din toate părțile” spune Jose Maria Ayala Montero, un lucrător pentru o asociație comercială care și-a format propria forță armată de protecție pentru a-i apăra pe cultivatori.
După ce a preluat controlul asupra pădurii în martie, Viagras a anunțat o taxă pentru rezidenții care dețineau pomi de avocado, încasând 250 dolari pe hectar cu noua „taxă de protecție”.
Dar Viagras avea concurență. Rivalii din cartelul Jalisco New Generation doreau să controleze aceeași suprafață de pământ – iar localnicii erau pe punctul de a fi prinși în mijlocul unei răfuieli crunte.
În mai, un convoi de camioane pline cu combatanți ai cartelului Jalisco a intrat în pădure și a izbucnit o luptă de o oră cu arme automate. Juan Madrigal Miranda, un profesor în vârstă de 72 ani care deține un mic centru de produse naturiste din zonă, s-a aruncat pe podeaua căsuței sale din lemn în timp ce gloanțele îi zburau deasupra capului.
În cele din urmă frica a cedat mâniei față de puterea crescândă a criminalilor, dintre care zece au murit în pădure în acea zi. „Peste tot cartelurile vor pământ, pădure și apă”, a spus Madrigal. „Acum se luptă pentru cheile vieții.”
Omuciderile au atins o cotă nemaiîntâlnită în Mexic, o țară în care de mult timp activează cei mai puternici și violenți traficanți de narcotice din lume. Cu toate acestea, majoritatea omuciderilor din prezent nu au de a face cu drogurile. Crima organizată s-a diversificat.
Rata omuciderilor din statul Guanajuato aproape s-a triplat în ultimii trei ani, în timp ce infractorii se luptă între ei pentru accesul la conductele de benzină, pe care le vizează pentru a fura și vinde combustibil.
În unele părți din statul Guerrero cartelurile controlează accesul la minele de aur și chiar prețul mărfurilor din supermarketuri. Firma locală de îmbuteliere de Coca-Cola din orașul Altamirano și-a închis centrul de distribuție anul trecut, după ce numeroase grupuri criminale au încercat să o jefuiască prin extorcare. Firma locală de îmbuteliere pentru Pepsi și-a luat tălpășița câteva luni mai târziu.
Proprietarii de baruri din cartierele de lux din Mexico City trebuie să plătească taxe de protecție unei bande locale, în timp ce pe autostrăzi jafurile asupra camioanelor care transportă mărfuri au crescut cu peste 75% față de 2016.
În comparație cu traficul de droguri, o întreprindere complexă care necesită gestionarea contactelor din diverse țări, aceste noi întreprinderi criminale seamănă mai mult cu niște afaceri pe plan local. Condițiile de intrare în afacere sunt mult mai modeste.
Această nouă abordare a crimei organizate a fost inaugurată de notoriul cartel Zetas și s-a răspândit ca răspuns la declarația de război din 2006 a guvernului mexican la adresa traficanților de droguri.
Forțele mexicane, cu sprijin puternic din SUA, s-au concentrat pe capturarea sau uciderea liderilor de cartel. Însă această strategie nu a mai funcționat după ce marile carteluri s-au divizat în organizații mai mici și mai agile, care căutau să profite de oportunități criminale oriunde puteau fi găsite.
„Pentru multe dintre aceste grupuri mai mici este mult mai ușor să prade la nivel local”, a declarat Falko Ernst, un analist din Mexic al organizației International Crisis Group, care promovează soluții nonviolente pentru conflicte care implică violență. „Este un mit că ar fi vorba doar despre droguri.”
În Michoacan, unde au existat zeci de sciziuni ale cartelulilor în ultimele decenii, invazia criminalității organizate în industria de avocado este un microcosmos pentru ceea ce se întâmplă în alte părți ale țării – și o ilustrare puternică a modului în care guvernul a alimentat, fără să vrea, proliferarea violenței. Mulți oameni din Michoacan tânjesc după perioada de început a anilor 1990, când o singură familie se ocupa de traficul de droguri și statul era în mare măsură pașnic.
Familia Valencia era cunoscută drept o forță benevolentă. A construit biserici, a donat bani pentru bolnavi și a evitat violența plătind autoritățile locale pentru asigurarea de transporturi ușoare de marijuana, heroină și cocaină către Statele Unite.
Însă la începutul anului 2000 diverse grupuri de contrabandă din alte părți ale țării au devenit invidioase pe Valencias, în special datorită controlului acestora asupra portului maritim Lazaro Cardenas de pe coasta pacifică a statului Michoacan. Cartelul Golfului, cu sediul în estul statului Tamaulipas, a intrat în conflict cu familia Valencia, trimițând împotrivă forța sa paramilitară numită Zetas.
Formată la sfârșitul anilor 1990 din dezertori ai unei unități de elită a armatei mexicane, gruparea Zetas a adoptat o nouă filozofie atunci când a fost vorba despre comerțul cu droguri. În loc să controleze doar punctele strategice de-a lungul rutelor de transport, ei au căutat să reducă riscul la minimum prin preluarea controlului asupra întreprinderilor de-a lungul acestor rute.
Acest lucru a însemnat, în Tamaulipas, preluarea vânzărilor de benzină furată și a contrabandei cu migranți ilegali. În Michoacan Zetas s-a asociat cu localnicii pentru
a-i scoate pe rivalii de la Valencias din afacerile lor și apoi au început să extorce bani de la crescătorii de vite și fermierii de lămâi verzi.
Partenerii locali s-au revoltat în cele din urmă, denunțându-i pe Zetas ca hoți din afară și adoptând, de asemenea, tacticile lor acaparatoare.
În 2006, membrii unui grup autointitulat La Familia Michoacana au dat buzna într-un club de noapte aglomerat din Uruapan și au aruncat cinci căpățâni decapitate pe ringul de dans – un mesaj către Zetas și un punct de cotitură pentru o națiune care nu era încă obișnuită cu o asemenea barbarie.
Astfel de metode au ajutat grupul să câștige controlul statului, dar l-au determinat pe președintele Felipe Calderon să trimită câteva mii de soldați împotrivă, în ceea ce a fost salva de deschidere a luptei sale naționale împotriva cartelurilor. Totuși strategia guvernamentală nu a reușit să pună capăt criminalității și violenței din Michoacan și uneori nu a făcut decât să înrăutățească lucrurile.
Inițial făcând parte din La Familia și mai târziu din cartelul Cavalerii Templieri, apărut în 2011 după represiunea guvernamentală, Viagras s-a alăturat ulterior unei forțe de poliție rurală creată de guvern și destinată să răstoarne cartelurile. Când această forță a fost desființată Viagras și-a pierdut salariile. Însă mai dispuneau de arme și de pregătirea militară, astfel încât grupul s-a întors la activitățile criminale.
În același timp, o altă schimbare importantă a produs transformarea statului: americanii s-au îndrăgostit de avocado. Între 2001 și 2018 consumul mediu anual al Statelor Unite a crescut de la 2 kilograme de persoană la aproape 7,5 kilograme.
Michoacan, un stat în care ploaia abundentă, soarele și un sol vulcanic bogat îl fac un loc ideal pentru cultivarea de fructe, a fost poziționat în mod unic pentru a-și valorifica popularitatea crescândă. Este singurul stat din țară autorizat să vândă în Statele Unite, care interzisese importul de avocado din Mexic până în 1997 datorită îngrijorărilor cu privire la dăunători și salubritatea operațiunilor de împachetare și distribuție.
Pe măsură ce exporturile de avocado din Michoacan au crescut – până la valoarea de 2,4 miliarde dolari de anul trecut – construcțiile de locuințe de lux și vânzările de autoturisme au luat avânt, în timp ce uriașe zone de pădure erau defrișate pentru a face loc culturilor acestui fruct.
Din ce în ce mai multe grupuri infracționale au profitat de această nouă oportunitate.
Într-o dimineață răcoroasă recentă, la o mare fermă situată la câteva ore distanță de Uruapan, zeci de culegători de avocado beau cafea în jurul unui foc mocnit, pregătindu-se pentru o zi istovitoare de muncă.
Descuamarea copacilor și tăierea fructelor plătește mult mai bine decât multe locuri de muncă din Mexic – 60 de dolari pe zi, comparativ cu salariul minim de 5 dolari, însă aduce cu sine din ce în ce mai multe riscuri.
Mayco Ceja, un tânăr în vârstă de 28 ani care și-a petrecut copilăria în California, a declarat că echipa de optzeci de culegători pe care o conduce a fost chemată recent la o fermă care s-a dovedit a fi condusă de o bandă de criminali. „Au venit la noi cu pistoale”, a spus el. „Ne-au forțat să culegem timp de șapte ore și nu ne-au plătit.”
Cu alte ocazii bandele de criminali i-au interzis echipei sale să lucreze pentru a crea o penurie în aprovizionare, ceea ce ridică profiturile pentru livezile controlate de carteluri.
Înainte să se apuce de traficul de droguri familia Valencia creștea avocado și în provincie este un secret deschis faptul că elementele criminale s-au folosit de fermele de avocado pentru spălarea banilor. Însă nivelurile inferioare ale economiei nu au fost niciodată atât de vulnerabile, cu atâtea bande care extorchează bani peșini de la cultivatorii mici și autoritățile care înregistrează în medie patru camioane de avocado răpite în fiecare zi.
Un șofer care căra o ladă încărcată cu peste 20 de kilograme de avocado a spus că în ultimele șase luni a fost reținut de două ori de oameni înarmați, care l-au obligat să conducă la altă destinație și să se descarce acolo. I-a fost prea frică să-și dea numele. „Ei vin la tine acasă și împușcă toată familia”, a spus el. „Copiii incluși”.
1.338 de persoane au fost ucise anul trecut în Michoacan, mai mult decât în orice an înregistrat. Anul acesta a fost și mai fatal, cu 1.309 de omucideri până în octombrie, ceea ce ar putea însemna peste 1.500 de victime până la sfârșit de decembrie.
Siguranța a devenit atât de precară încât, în iunie, un grup de producători de avocado a cumpărat reclame în mai multe ziare naționale, avertizând asupra unui „impact ireparabil” pentru industrie dacă oficialii nu vor aborda problema în mod serios.
În august departamentul agriculturii din SUA a suspendat temporar, după o serie de amenințări la adresa unora dintre angajații săi, programul de inspecție al cultivării și recoltării de avocado într-un oraș din apropierea Uruapanului. Mass-media locală a raportat că un inspector a fost răpit și un alt grup de angajați a fost supus intimidărilor după ce a anulat certificarea unei ferme.
Eduardo Moncada, politolog la Colegiul Barnard care scrie o carte în care vorbește și despre extorcările din Michoacan, a spus că relația dintre comerțului cu avocado și crima organizată variază dramatic în regiune, ceea ce îngreunează riposta autorităților și cetățenilor. „Când nu știi cine controlează ce, devine mult mai greu să îți planifici viața de zi cu zi”, a spus el.
Mulți și-au pus mari speranțe în președintele Andres Manuel Lopez Obrador, care a preluat funcția în urmă cu un an și a declarat că în Mexic nu mai există un război cu cartelurile. Dar, pe lângă jurământul de a lupta împotriva sărăciei și de a transfera îndatoririle de asigurare a siguranței publice de la armată la o gardă națională civilă recent creată, el nu a elaborat încă un plan concret de combatere a violenței.
„Nu există o strategie de aplicare a legii”, a spus Vanda Felbab-Brown, cercetător principal la Institutul Brookings. „Când spui ce nu funcționează trebuie să spui și ce va funcționa.”
Între timp, producătorii de avocado din Michoacan au început să ia propriile lor măsuri drastice.
După ce gangsterii au incendiat două mari fabrici de ambalare și au răpit fiul în vârstă de 16 ani al unui alt antreprenor proeminent în urmă cu câțiva ani, producătorii din municipalitatea Tancitaro, un important centru de procesare la o oră și jumătate distanță de Uruapan, s-au revoltat.
Lucrând cu asociația locală de comercializare, producătorii de avocado și-au creat propria forță de poliție civilă, au construit turnuri de pază la intrarea în fiecare oraș și au orchestrat preluarea administrației municipale, asigurându-se că un singur candidat la primărie – al lor – era înscris pe buletinele de vot.
Strategia a fost criticată ca un experiment periculos în justiția de frontieră. Cu toate acestea guvernul nu a intervenit și, deocamdată, eforturile par să dea rezultate. „Acum suntem în siguranță aici”, a spus Diana Flores Murillo, sora tânărului de 16 ani care a fost răpit. Acum director de finanțe al companiei profitabile a tatălui ei, ea ajunge în siguranță la lucra în fiecare zi, într-un Jeep roșu strălucitor și adidași noi Gucci.
Madrigal, ecologistul, a fost atât de indignat după ce în luna mai a izbucnit războiul din pădure, încât a mers la autorități pentru a se plânge de preluarea pădurilor de către carteluri.
În loc să ajute, a spus el, polițiștii au intrat în locuința sa când nu era acasă, răsturnând mobilierul, furând unelte de grădinărit și lăsându-i o notă de avertisment în care era somat să-și țină gura închisă. Departamenul de poliție nu a răspuns la cererile de comentarii pentru această relatare.
El ripostat depunând o plângere la comisia pentru drepturile omului din statul său și a popularizat incidentul în rândurile jurnaliștilor locali. „În cel mai rău caz vor decide că fac prea mult tam-tam și mă omoară”, a spus el.
Tăierea copacilor din pădure continuă. La fel și războiul cartelurilor între ele și împotriva localnicilor.
Într-o dimineață de august locuitorii din Uruapan s-au trezit martori la o scenă groaznică. „Fii un patriot”, se putea citi pe un panou instalat pe un pod rutier deasupra autostrăzii și semnat de cartelul Jalisco New Generation. „Omoară un Viagra!”
În apropiere se aflau zece cadavre, dintre care unele dezmembrate. Mai multe trupuri erau atârnate de pod – șapte bărbați și două femei, în văzul și pentru înspăimântarea întregului oraș.
COMMENTS