România a preluat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

România a preluat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

Diaspora și protestele care au devastat Bucureștiul
Senatul României aprobă Referendumul pentru modificarea Art. 48 din Constituție
„Definiția clară a căsătoriei va da direcția educației în școli” – Adina Portaru, ADF International (Bruxelles)
ALIANŢA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA: ROMÂNIA ÎN DECLIN: CE-I DE FĂCUT?
Gheorghe Leonida – Românul admiraţiei globale

Un mandat extrem de important, prin care Guvernul promite să ″arate o imagine corectă despre România″, dar al cărui succes e pus sub semnul întrebării la cel mai înalt nivel european. Presa străină notează că preluarea președinției vine după coliziuni între politicienii puterii din România și instituțiile europene.

După un an marcat de dispute interne puternice pe scena politică, premierul Viorica Dancilă a dat asigurări că România este pregătită să fie în fruntea Consiliului Uniunii Europene.

″Este esenţial ca în acest moment simbolic pentru destinul european al ţării noastre să dovedim încredere, forţă şi înţelepciune″, a spus Viorica Dăncilă.

Declaraţia vine după ce, în urmă cu trei zile, şeful Comisiei Europene, instituţie care colaborează strâns cu Consiliul Uniunii Europene, a declarat:

″Cred că guvernul de la Bucureşti nu a înţeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi ţările UE’’, a spus Jean Claude Juncker, care remarca totodată că disputa politică internă din România înseamnă că ţara ar putea să nu pară unită pe scenă europeană.

Şi presa străină analizează situaţia României. Publicaţia britanică The Guardian⁣ notează că momentul preluării preşedinţiei vine după ce guvernul nostru a fost acuzat că încearcă să se distanţeze de principiile democratice. Iar The New York Times scrie despre coliziunile pe care le-a avut Executivul de la Bucureşti cu instituţiile europene.

România îşi începe acum cel mai important rol la nivel european din 2007 încoace. Consiliul Uniunii Europene reprezintă guvernele statelor membre ale UE, iar miniştrii romani vor conduce discuţiile şi negocierile pentru adoptarea legislaţiei comunitare, vor coordona politicile europene, se vor ocupa de problemele de securitate şi de cele economice.

De pildă, miniştrii Cabinetului Dăncilă se vor ocupa de dosare importante cum ar fi Brexitul, Spaţiul Schengen sau bugetul Uniunii Europene.

Pe 10 ianuarie, la Bucureşti, va avea loc o ceremonie oficială de preluare a preşedinţiei Consiliului UE, unde sunt aşteptaţi oficiali europeni.

Până atunci, la Paris, a avut loc o preluare simbolică a preşedinţiei Consiliului UE de la Austria, într-un context inedit.

Ambasadorul Luca Niculescu şi omologul sau austriac au pornit într-o plimbare prin oraş, la pas şi pe trotinete, au vizitat galerii de artă, au împărţit o baghetă franţuzească, apoi au stat la o cafea, iar la final diplomatul austriac i-a predat ştafeta colegului său roman.

Primul eveniment al Preşedinţiei române este vizita preşedintelui CE, Jean Claude Juncker, şi a Colegiului comisarilor în 10-11 ianuarie la Bucureşti, iar în 30 ianuarie va avea loc reuniunea miniştrilor Apărării din statele membre.

Inaugurarea preşedinţiei române va fi marcată, la 10 ianuarie, şi de un concert la Ateneul Român. Programul artistic va fi asigurat de Orchestra Uniunii Europene, formată din muzicieni din cele 28 de state ale Uniunii, respectiv de artişti români de recunoaştere internaţională, precum Adela Zaharia, Ruxandra Donose, Michael König, Sorin Coliban şi Corul Filarmonicii „George Enescu“. Dirijorul concertului va fi Ion Marin, în timp ce corul este coordonat de Ion Iosif Prunner.

Pornind de la cei patru piloni, Preşedinţia României la Consiliul UE va urmări asigurarea convergenţei în plan economic şi social prin promovarea avantajelor provenind din digitalizarea industriei europene, prezervarea celor patru libertăţi fundamentale ale pieţei interne, promovarea egalităţii de gen şi sprijinirea politicii de coeziune şi a politicii agricole comune. În procesul de consolidare a rolului UE în plan global, va evidenţia importanţa politicii de extindere şi a acţiunii Uniunii în vecinătate, cu un impact pozitiv în ecuaţia regională. Nu în ultimul rând, Preşedinţia României la Consiliul UE va acţiona pentru protejarea alegerilor democratice şi libere pentru Parlamentul European împotriva interferenţelor externe, inclusiv din perspectiva ultimelor mesaje de tip fake news provenite din afara spaţiului euroatlantic vizând România şi Uniunea Europeană, mai precizează MAE.

Pe parcursul celor şase luni de mandat, România va urmări prin acţiunile sale consolidarea coeziunii şi unităţii europene, ca premise ale avansării unui proiect european viabil.

Exercitarea de către România a preşedinţiei rotative a Uniunii Europene are loc într-un context politic intern complicat şi a unor relaţii tensionate cu Bruxelles-ul.

De altfel, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat, în urmă cu câteva zile, că România este bine pregătită din punct de vedere tehnic, dar ”nu a înţeles sarcina” asigurării Preşedinţiei Consiliului UE. România este “bine pregătită din punct de vedere tehnic” pentru preşedinţia de şase luni, a spus Juncker pentru “Welt am Sonntag”. Preşedintele Comisiei Europene a declarat totuşi că guvernul de la Bucureşti nu a înţeles încă pe deplin “ce înseamnă să prezidezi ţările UE”.

Declaraţia a fost criticată vehement de lideri şi europarlamentari PSD.

Pe de altă parte, premierul premierul Viorica Dăncilă a declarat, într-un interviu difuzat duminică seara de Antena 3, că vrea să meargă în locul preşedintelui Klaus Iohannis la Consiliul European în perioada preşedinţiei României la UE, ea reproşându-i preşedintelui şi faptul că a preluat ştafeta preşedinţiei rotative de la cancelarul austriac Sebastian Kurz. Dăncilă a spus că, dacă Iohannis nu îi cedează locul la Consiliul European, va trebui să ia măsuri, fără a da detalii.

În plus premierul şi PSD îl acuză pe preşedintele Iohannis că blochează activitatea Guvernului prin faptul că încă nu a semnat numirea noilor miniştri ai Transporturilor şi Dezvoltării Regionale.

Cum se reflectă evenimentul în presa internațională

Guvernul României se pregătește să își asume un rol de conducere în Uniunea Europeană într-un moment în care se află în „coliziune” cu organizația, scria New York Times pe 31 decembrie, într-o analiză dedicată preluarea președinției Consiliului UE de către România.

Președinția Consiliului European al UE presupune organizarea și coordonarea întrevederilor, stabilirea agendei și încurajarea dialogului dintre state. În aceste condiții, pentru o țară precum România – una dintre cele mai noi membre ale UE – preluarea președinției are o valoare importantă, atât din punct de vedere simbolic, cât și practic, potrivit prestigioasei publicații.

România va prelua pentru prima dată aceste atribuții, deși Guvernul de la București a atras critici dure de la Bruxelles din cauza modificărilor care vizează sistemul de justiție. La rândul lor, oficialii de top ai țării iau partea Guvernului, folosind „un limbaj eurosceptic.”

La rândul său, The Guardian a dedicat în ultima zi a anului o analiză preluării președinției rotative a Consiliului UE de către România, notând că Guvernul țării a fost acuzat că încearcă se distanțeze de principiile și reformele democratice, scrie The Guardian.

Preluarea președinției joacă un rol important pentru o țară care are prilejul să „se vândă” vecinilor. Chiar și așa, pe fondul tensiunilor din țară legate de reformele din Justiție, la Bruxelles a avut loc inclusiv o discuție care avansa ipoteza ca România să nu mai preia președinția, ci să o facă mai degrabă Finlanda, notează publicația, într-o analiză dedicată statului de drept și democrației din România.

„Comisia Europeană a avertizat Guvernul în noiembrie că este în pericol să se distanțeze de progresele pe care țara le-a înregistrat de la aderarea în Uniunea Europeană, în 2007. La rândul său, Parlamentul European a aprobat o rezoluție în care și-a exprimat „îngrijorarea profundă” privind legislația care are potențialul de a slăbi statul de drept. Parlamentarii europeni au condamnat și „intervenția violentă și disproporționată” a jandarmeriei la protestele din August, când poliția a folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene împotriva protestatarilor anticorupție”, preciza prestigioasa publicație.

AGERPRES

COMMENTS

WORDPRESS: 0