România nevăzută: Celulă Parașutată

România nevăzută: Celulă Parașutată

“România nevăzută” este un proiect greu și, de asemenea, foarte ciudat. Este ciudat să poți discuta lucruri pozitive despre România. Prin această serie de articole mă voi strădui să vă arăt o altă Românie, cea care este deosebită, care și-a adus din plin aportul la civilizația lumii pe care o știm azi. Nu vom găsi aici nume și denumiri cool, vom regăsi nume care vor suna ciudat pentru simplul motiv că sunt românești.

Pe 14 Septembrie 2003, în cadrul mitingului aviatic din MOUNTAIN HOME AIR FORCE BASE, Idaho, căpitanul Christopher Stricklin se catapultează cu doar câteva secunde înainte ca avionul F-16 Falcon să se prăbușească.

Din fericire nu au existat victime, însă această fotografie extraordinară ne va duce cu gândul la una dintre cele mai importante invenții românești pentru aviație și în special pentru aviația militară – scaunul ejectabil (ejection seat).

Așadar, în această săptămână vorbim despre un nume care este prea puțin cunoscut lumii – Anastase Dragomir.

S-a născut pe 6 Februarie 1896 în Brăila. După terminarea școlii, fiind pasionat de aviație, pleacă la Paris unde a lucrat la mai multe uzine de avioane. În această perioadă perfecționează un prim sistem pentru salvarea piloților și a pasagerilor dintr-un avion, în caz de accident.

Astfel că pe 3 noiembrie 1928 depune cererea pentru primul brevet, intitulat: „Nouveau système de montage des parachutes dans les appareils de locomotion aérienne” (Noul sistem pentru montarea parașutelor în dispozitive de locomoție aeriană). Obține brevetul abia doi ani mai târziu, în 1930.

Această invenție presupunea „un nou sistem de paraşutare din aparatele de locomoţie aeriană, fiecare pasager având o paraşută proprie care permitea, în momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion astfel încât paraşuta, împreună cu pasagerul instalat pe scaun, să treacă printr-o deschizătură a podelei“.

A experimentat invenţia în 28 august 1929 în apropierea Aeroportului Orly, Paris. În acest scop s-a amenajat, după indicaţiile inventatorului, un avion Farman, în care se instalase „cabina catapultabilă“. Experienţa a constituit o reuşită, confirmând utilitatea acestei invenţii. După demonstraţie, ziarele franceze au subliniat prioritatea mondială, deţinută de Anastase Dragomir în acest domeniu, precum şi importanţa invenţiei pentru aviaţie. Soluţia propusă de Anastase Dragomir pentru autostabilizarea cabinei în cădere prin utilizarea a două paraşute auxiliare se regăseşte în soluţiile actuale de paraşute şi cabine catapultabile.

După această reușită se întoarce în România și repetă experimentul pe Aeroportul Băneasa din București. Cu toate aceste date obținute își continuă cercetările și perfecționează soluția inițială. De exemplu, ține seama că la altitudini mai mari de 4.000 de metri aerul este rarefiat, că temperatura este mult sub zero grade Celsius și mai ţine seama că dacă avionul zboară cu o viteză de 1.000 km/oră, în momentul ieşirii pilotului din avion acesta este izbit de curentul de aer cu o forţă de trei tone.

Citește și România nevăzută: Sălbăticia din București

Astfel că în 1950, obţine un nou brevet românesc pentru ceea ce se numea: „Celulă paraşutată“. Care într-o descriere completă reprezintă „folosirea unui spătar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe jos, fie pe sus; folosirea unei cabine etanşe sau semi-etanşe, în funcţie de efectuarea zborului la anumite înălţimi şi folosirea pentru cabinele semi-etanşe a unui dispozitiv mecanic care să permită, în caz de nevoie, debitarea oxigenului şi aerului necesare vieţii“. Adică ceea ce astăzi  numim Scaunul Catapultabil (Eject Seat)

Anastase Dragomir devine precursorul scaunului ejectabil, brevetele fiind preluate de Armata Americană, care având putere financiară mult mai mare ca România, a dus invenția românului la un alt nivel și de ce nu, la un veritabil scaun ejectabil așa cum îl cunoaștem azi.

De menționat că în activitatea sa, Anastase Dragomir a fost ajutat și de un alt român, Tănase Dobrescu.

Sursa: Wikipedia, Ziarul Adevărul, Gazeta de Sud, Mândru să fii român, Aviația Magazin

Bogdan Iosifaru

COMMENTS

WORDPRESS: 0