Samoilă Mârza, singurul fotograf al Marii Uniri (Galerie Foto)

Momentul istoric crucial al Unirii Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918, a fost imortalizat de un singur fotograf, Samoilă Mârza, un ţăran din județul Alba, ajuns „fotograful Unirii” din întâmplare, la vârsta de 32 de ani.

Adunarea Națională a celor peste 100.000 de români prezenți la Alba Iulia la 1 Decembrie1918 a rămas în istorie prin intermediul a cinci fotografii realizate de Samoilă Mârza, tânărul care avea sa devină “fotograful Unirii”.

Traseul său biografic începe în satul Galtiu, comuna Sântimbru, comitatul Alba de Jos (situat la 11 kilometri de Alba Iulia), unde s-a născut la 18 septembrie 1886, într-o familie de țărani români. Mama sa, Ana, a murit când Samoilă era în primii ani de viaţă, lăsând în urmă patru copii. Tatăl său, Ştefan, s-a recăsătorit apoi cu Raveca, o femeie din acelaşi sat, cu care a mai avut şase copii.

Samoilă a urmat şase clase primare la „Şcoala poporală confesională română unită” din satul natal, apoi a urmat liceul la Alba Iulia. Ulterior absolvirii liceului, între anii 1909 şi 1911, a făcut ucenicia la fotograful sibian Iainek, de la care a deprins tainele acestei meserii.

Şi-a cumpărat un aparat de fotografiat cu burduf extensibil din piele, produs de firma germană Ernemann din Dresda, renumită la acea vreme. Aparatul, care era dotat cu lentile Carl Zeiss Jena și folosea plăci fotografice, s-a păstrat până astăzi și se află la loc de cinste la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

Conform unei informații vehiculată în presă, achiziționarea aparatului s-a făcut cu banii obținuți de părinții lui Samoilă Mârza din vânzarea unei perechi de boi.

În anul 1914, după începerea Primului Război Mondial, el a fost recrutat în armata austro-ungară şi trimis pe front în Galiţia, ajungând apoi până la Riga.

În anul 1916, după intrarea României în război, a fost trimis pe frontul din Italia, unde a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei imperiale.

Terminarea războiului îl găsește la Trieste. La acel moment, Consiliul Național Român depunea eforturi ca miile de soldați români care au participat la lupte să fie aduși în siguranță acasă.

Pe 6 noiembrie, Samoilă Mârza ajunge la o cazarmă din Viena, unde el, împreună cu alți soldați rămân încartiruiți în cazarma numită „Franz Ferdinand” timp de mai multe zile.

Consiliul Național Român, împreună cu ofițerii de origine română (celebrul general Ioan Boeriu, locotenentul Iuliu Maniu ș.a.) încearcă să organizeze marea concentrare de militari români ardeleni.

La 14 noiembrie, are loc o ceremonie de depunere a jurământului și de sfințire a primului steag tricolor al Consiliului Național Român Militar.

Prezent la eveniment, Samoilă imortalizează solemnitatea cu aparatul fotografic, realizând trei clișee fotografice și devenind astfel un fotograf-martor al istoriei, momentul marcând începutul carierei „istorice” a fotografului Samoilă Mârza.

Din Viena, împreună cu câteva mii de soldați, va reveni în Ardeal pe ruta ocolitoare Viena-Zagreb-Belgrad-Timișoara, cea directă, prin Arad, fiind blocată de unguri. După un drum de aproape două săptămâni, a ajuns acasă cu patru zile înainte de mult așteptata zi și a trăit intens zilele premergătoare acesteia. A găsit satul natal pregătindu-se pentru marea adunare. Femeile țesuseră un steag pe care scria „Trăiască unirea și România Mare”, surprins pentru consătenii săi în două fotografii.

În dimineața memorabilei zile, a plecat împreună cu consătenii săi la Alba Iulia. Și-a luat cu el, pe bicicletă, aparatul de fotografiat cu burduf, împreună cu echipamentele-anexă, deloc ușoare, trepiedul și clișeele de sticlă. A ajuns în oraș în jurul orei 11. Trecuse o jumătate de oră de la începerea întrunirii de la Casina Militară, de când Ștefan Cicio-Pop declarase deschisă adunarea în fața celor 1.228 delegați români de pe întinsul Imperiului care vor hotărî unirea Ardealului, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul Român.

Cum cel mai cunoscut fotograf din oraș, germanul Arthur Bach, nu s-a prezentat, Samoilă Mârza s-a oferit să imortalizeze el întrunirea și momentul citirii rezoluției de către Vasile Goldiș.

Din nefericire, formalismul a precumpănit înaintea înveșnicirii unui moment istoric unic, lui Mârza nepermițându-i-se intrarea în Casină pe motiv că nu avea „credenţional” (permis de intrare).

Afară, unde nu mai avea nevoie de permis, unde, pe la orele 12, s-au anunțat din partea Comitetului Național, hotărârile Unirii, Samoilă Mârza a executat din mijlocul uriașei mulțimii strânse pe Câmpul lui Horea (actualul Parc al Unirii), șase clișee, înfățișând trei scene de masă și trei scene de la tribuna oficială.

Exceptând cele trei fotografii ale mulțimii și pe cea a episcopului creco-catolic Iuliu Hossu citind hotărârea Unirii, fotografiile cu Miron Cristea și Aurel Vlad vorbind de la tribună, sunt mai puțin reușite. Desigur, având în vedere vremea mohorâtă, fotografiile necesitau un timp de expunere îndelungat, în plus, greutatea echipamentului nu-i permitea artistului fotograf să se deplasese cu uşurinţă. Sunt unicele fotografii care înfățișează aspecte de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, care a consfințit Unirea cu Regatul României.

O fotografie cu o semnificație aparte, asociată evenimentului de la 1 Decembrie 1918, a fost executată a doua zi, cu prilejul înmormântării lui Ion Arion, țăran și soldat demobilizat, originar din satul Agriș, comuna Iara, județul Cluj, care cu două zile mai devreme pleca cu trenul spre Alba Iulia. Pe fondul tensiunilor dintre călătorii entuziaști care mergeau pentru a participa la adunarea populară și o patrulă de husari, în gara Teiuș, a avut loc un incident tragic: asupra trenului s-au tras focuri de armă, iar Ion Arion le-a căzut victimă. A fost înmormântat la Alba Iulia, a doua zi după adunarea națională, iar Samoilă Mârza a fost prezent și a înregistrat printr-o fotografie momentul.

În anul 1919, Samoilă Mârza a inclus fotografiile sale în albumul „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”, fapt trecut în revistă şi de ziarul „Alba Iulia”, în numărul din 10 martie.

Albumul a fost motiv de mândrie pentru delegaţia română care a participat la Conferinţa de pace de la Versailles, câteva exemplare fiind trimise şi primului ministru Ion C. Brătianu, preşedintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu şi altor personalităţi ale momentului.

Un exemplar a ajuns şi la regele Ferdinand I, care a apreciat în mod deosebit realizarea lui Mârza și i-a remis o scrisoare de felicitare, invitându-l totodată să devină furnizor al Casei Regale.

De asemenea, beneficiar al albumului a fost şi generalului francez Henri Mathias Berthelot, care, în semn de mulţumire, i-a trimis fotografului un abonament de călătorie pe toate căile ferate franceze.

La rându-i, Nicolae Iorga scria, la 27 aprilie 1919, în memoriile sale: „Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului Samoilă Mârza, înfăţişând ultimele manifestări”.

Scrierile vremii fac referire la numeroasele prietenii strânse ale fotografului cu mari personalităţi precum Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, Valer Pop.

Fotografiile din albumul pe care Samoilă Mârza l-a trimis în dar savantului Nicolae Iorega sunt, indiscutabil, emblematice pentru evenimentul de importanță capitală de la Alba Iulia: Sfințirea primului steag românesc al Consiliului Național Român, la Viena, 14 noiembrie 1918, în prezența generalului baron Ionel Boeriu; Mulțimea cântă „Deșteaptă-te Române” la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918; Săteni din Galtiu; Miron Cristea, episcopul Caransebeșului, vorbește mulțimii la 1 Decembrie 1918; Fruntașul ardelean Aurel Vlad se adresează Adunării, ridicând mâna în semn de jurământ solemn: „De aici încolo una vom fi toți românii nedespărțiți pe vecie”; Episcopul Gherlei Iuliu Hossu anunță hotărârea unirii tuturor Românilor; Armata română la Alba Iulia, 19 decembrie 1919; Ofițerii Regimentului 5 Vânători și intelectualii români din Alba Iulia. Dedicația înscrisă pe coperta albumului este înduioșătoare: „Ofer acest album Bărbatului prea învățat și mult iubitor al neamului Românesc N. Iorga” („Magazin Istoric”, decembrie 2018).

Din postura de furnizor al Casei Regale, Samoilă Mârza a imortalizat, în anul 1919, vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni, iar în 22 octombrie 1922, a fotografiat, tot la Alba Iulia, încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria.

Cu acest prilej, el constată că lucrările la Catedrala Încoronării nu erau încheiate, iar în 1924, după zbateri serioase, în urma unei audienţe la primul ministru Ion C. Brătianu, a reuşit să obţină fonduri pentru continuarea pictării catedralei, o lucrare care fusese începută de către pictorul Costin Petrescu şi abandonată imediat după încoronare.

Tot în anul 1924, a fotografiat aspecte de la serbările comemorative de la Ţebea, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu, iar în 1928, a surprins imagini de la sărbătorirea a 10 ani de la manifestările Unirii, momentul prilejuind şi decorarea fotografului de către statul român.

Deşi munca sa a avut o importanţă istorică uriaşă, fotograful Samoilă Mârza a trăit mereu aproape de sărăcie, dovadă fiind şi faptul că timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto vechi, cu care imortalizase evenimentele de la 1 Decembrie 1918.

Din acest motiv, el a fost constrâns să vândă unele clişee de la Unire, pentru a valorifica sticla specială din care erau confecţionate. Lucrul cel mai trist pentru generaţiile următoare, este că multe clişee nu au ajuns la colecţionari, fotografi sau la muzee, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi foarte căutate în acea perioadă.

În anul 1966, ultimul său album „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei acestuia la Alba Iulia.

n anul 1967, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, prof. dr. Gheorghe Anghel, a reuşit să achiziţioneze de la Samoilă Mârza aparatul şi clişeele legate de Marea Unire.

Cu banii obţinuţi de la muzeu, el şi-a achiziţionat un aparat de fotografiat performant, cu care dorea să realizeze mai multe fotografii cu ocazia semicentenarului Unirii, din anul 1968, el lucrând şi la realizarea unui album similar cu cel din 1918, pe care intenţiona să îl ofere oficialilor acelui moment.

Din nefericire, Samoilă Mârza este doborât de o boală incurabilă galopantă, stingându-se la 19 decembrie 1967. Trupul său neînsufleţit a fost înhumat la cimitirul Maieri din Alba Iulia.

În anul 2003, administraţia locală a ridicat un monument lângă mormântul său. La 23 noiembrie, în acelaşi an, în satul său natal, Galtiu, a fost dezvelit un bust executat de sculptorul Narcis Dumitru Borteş şi s-a lansat volumul „Samoilă Mârza – 1886-1967 – Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.

În anul 2013, cu ocazia împlinirii a 95 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Expoziția etnografică Sântimbru-Galtiu, a fost completată cu fotografii realizate de Samoilă Mârza la acest eveniment, precum și cu alte imagini surprinse de-a lungul timpului de fotograf, iar Primăria comunei Sântimbru urma să realizeze o carte album omagială cu opera fotografului Samoilă Mârza, considerată mai puțin cunoscută.

Cât despre albumul publicat în 1919, astăzi mai există doar trei exemplare pe teritoriul țării. Cel dăruit lui Iuliu Hossu se află la Episcopia Greco-Catolică de la Cluj, cel oferit lui Nicolae Iorga, la Biblioteca Academiei Române, iar cel destinat lui Iuliu Maniu, la Arhivele Naționale. Despre celelalte exemplare nu se mai știe nimic.

Dorin Nădrău
Tribuna.US