Foto: Tumisu/Pixabay Un nou sondaj de opinie a relevat faptul că aproape jumătate dintre alegătorii democrați consideră că libertatea de exprimare
Foto: Tumisu/Pixabay
Un nou sondaj de opinie a relevat faptul că aproape jumătate dintre alegătorii democrați consideră că libertatea de exprimare ar trebui să fie legală doar „în anumite circumstanțe“, iar trei sferturi dintre democrați au declarat, de asemenea, că guvernul ar trebui să interzică postările „pline de ură“ pe rețelele de socializare.
Rezultatele sondajului indică accentuarea tendinței spre cenzură a alegătorilor de stânga, chiar și în urma controversei aprinse privind dezvăluirile recente potrivit cărora agenții guvernamentale au acționat mână în mână cu platformele social media pentru a cenzura libertatea de exprimare, analizează Washington Stand.
Recent, RealClear Opinion Research a dat publicității rezultatele unui sondaj care arată că o majoritate restrânsă a Democraților (53%) consideră că libertatea de exprimare ar trebui să fie legală în orice circumstanțe, iar 47% susțin că aceasta ar trebui să fie legală „doar în anumite circumstanțe“.
Pe de altă parte, aproape trei sferturi (74%) dintre Republicani se declară în favoarea libertății de exprimare în orice circumstanțe.
În ceea ce privește libertatea în general, aproape o treime dintre Democrați (34%) au apreciat că americanii „au prea multă libertate“, în timp ce doar 14,6% dintre Republicani au declarat același lucru.
În ceea ce privește cenzura guvernamentală, trei din patru Democrați au considerat că guvernul ar trebui să interzică postările „pline de ură“ pe rețelele de socializare, aproximativ jumătate dintre Republicani declarând că ar susține, de asemenea, o astfel de cenzură.
Rezultatele sondajului par să fie în concordanță cu o tendință manifestată de instituțiile controlate de Stânga de a restrânge libertatea de exprimare.
Citește și Congresul trebuie să stopeze acțiunile abuzive ale Executivului de cenzurare a americanilor
În urma dezvăluirilor din „Dosarele Twitter“, o compilație de e-mailuri interne făcute publice de proprietarul Twitter, Elon Musk, între decembrie 2022 și martie 2023, după ce acesta a achiziționat gigantul social media, s-a aflat că Twitter a intervenit constant pentru ca tweet-urile unor conservatori proeminenți să nu poată fi accesate pe scară largă.
De asemenea, s-a mai dezvăluit că Twitter, Facebook, Google și alte rețele de socializare „au dezvoltat un sistem formal de preluare a solicitărilor de moderare“ din partea agențiilor guvernamentale, printre care FBI, DHS, HHS, DOD și altele.
Fostul secretar de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a recunoscut deschis că oficialii administrației Biden au „comunicat regulat“ cu platformele de socializare pentru a combate „dezinformarea“.
Unii analiști au precizat că demersurile companiilor de social media de a cenzura discursul conservator nu sunt surprinzătoare, având în vedere convingerile politice ale angajaților de la companii precum Twitter, unde, înainte de preluarea de către Musk, 99% dintre angajați au făcut donații către Democrați în perioada premergătoare alegerilor de la jumătatea mandatului.
În mediul academic, unde profesorii liberali sunt mai numeroși decât cei conservatori în proporție de 17 la 1, se desfășoară un efort susținut de cenzurare a discursului conservator de cel puțin un deceniu.
Acest lucru a produs un mediu în care raportul dintre invitații de stânga și cei de dreapta cărora li se permite să țină discursuri în campusuri a ajuns până la 32:1.
Când experții conservatori reușesc totuși să ajungă să țină un discurs în campus, deseori nu reușesc să o facă practic datorită huiduielilor protestatarilor de stânga. În cadrul unui an universitar recent, au fost raportate cel puțin 11 astfel de incidente.
Amenințările cu violență fizică din partea activiștilor de stânga pentru a împiedica discursurile au fost, de asemenea, utilizate de mai multe ori în ultimii ani, cel mai recent fiind cazul lui Riley Gaines, militantă pentru sportul feminin, care a fost agresată fizic în timp ce era evacuată de urgență spre o sală baricadată, la jumătatea discursului susținut la Universitatea de Stat din San Francisco, în aprilie.
În 2019, John Tierney de la City Journal a descris o altă mișcare de cenzură în cadrul principalelor instituții media, în care redactori și editori de la The New York Times, The Atlantic și alte publicații au fost constrânși să demisioneze în urma presiunilor interne legat de opiniile lor politice.
Sondajul RealClear pare să indice faptul că, chiar și după demascarea mișcărilor de cenzură a libertății de exprimare care există în cadrul rețelelor de socializare, al instituțiilor guvernamentale, al mediului universitar și al presei, o majoritate clară a alegătorilor democrați au în continuare rezerve vizavi de dreptul americanilor, indiferent de convingerile politice, de a beneficia de prevederile Primului Amendament.
Tribuna.US
COMMENTS