Sprijinul pentru Black Lives Matter se prăbușește la 2%

Despre nicio altă organizație nu s-a vorbit atât de mult în 2020 ca despre Black Lives Matter.

Dintr-o stare de relativă obscuritate, gruparea și agenda sa neo-marxistă de justiție socială a devenit centrul conversației culturale din America, analizează Michael Austin într-un articol Western Journal.

Pentru o vreme, această catapultare în prim plan a avut efecte pozitive pentru Black Lives Matter. Mișcarea a devenit extrem de apreciată în rândul americanilor, ajungând la un procent net de susținere de 24%, la scurt timp după moartea lui George Floyd.

În lunile care au urmat, însă, americanii au fost dezamăgiți de respectivul curent cultural.

Procentul net de susținere a coborât la un uimitor 2% – adică o scădere de 92%.

Sprijinul acordat BLM nu mai fusese atât de scăzut din august 2018, ceea ce înseamnă că tot ce a câștigat mișcarea în 2020 s-a șters practic.

Citește și Fost lider Black Lives Matter expune „crudul adevăr: Mișcarea nu este preocupată de restaurarea familiilor de culoare“

Această diminuare drastică a suportului a fost dovedită de un sondaj online realizat de Civiqs, care a întrebat alegătorii înregistrați: „Susțineți sau vă opuneți mișcării Black Lives Matter?“ Până acum, sondajul a strâns 238.941 de răspunsuri în decursul a trei ani.

Declinul dramatic poate fi atribuit în mare măsură unei scăderi bruște a sprijinului oferit de alegătorii independenți.

În timp ce sprijinul democraților și opoziția republicanilor au rămas destul de constante în ultimii câțiva ani, procentul net de susținere acordat grupării BLM de către alegătorii independenți a scăzut de la maximul de 25%, în iunie 2020, la -8% în prezent.

Fondată inițial în 2013, după achitarea lui George Zimmerman în cazul Trayvon Martin, Black Lives Matter a devenit cunoscută la nivel național după împușcarea lui Michael Brown în 2014.

Mișcarea pentru justiție rasială a promovat multe dintre cele mai răspândite minciuni în ceea ce privește cazul Brown, de exemplu că Brown a fost împușcat în spate deși era cu mâinile ridicate (narațiunea „mâinile sus, nu trageți“).

În realitate, Departamentul de Justiție al președintelui de atunci, Barack Obama, a constatat că ofițerul de poliție Darren Wilson a deschis focul în mod justificat. Un raport al DOJ a dezvăluit că după ce a jefuit un magazin, Brown l-a atacat pe Wilson și a încercat să-i ia pistolul.

Mai târziu, în momentul în care a fost împușcat, Brown s-a repezit direct asupra lui Wilson, reprezentând o amenințare pentru viața sa, se arată în raport.

În ciuda acestor constatări, o mare parte din publicul larg a crezut minciunile BLM „mâinile sus, nu trageți“.

Din acel moment, susținerea acordată mișcării a crescut încetișor, având parte de un salt vertiginos după împușcarea Breonnei Taylor. Și de această dată, publicul a crezut minciunile BLM.

Taylor a fost o femeie de culoare, de 26 de ani, împușcată și ucisă de poliție pe 13 martie 2020. Activiștii de stânga au susținut că forțele de ordine intraseră neanunțați în apartamentul lui Taylor și au împușcat-o în somn, dar, potrivit procurorului general din Kentucky, polițiștii și-au anunțat prezența înainte de a intra, Taylor nu dormea ​​și, în realitate, iubitul lui Taylor a fost cel care a deschis focul, determinând ofițerii să se apere.

Procentul net de susținere a mișcării BLM a atins apoi apogeul – 24% – după moartea lui George Floyd.

La scurt timp, însă, acea cifră a început să scadă.

Citește și Black Lives Matter nu este o mișcare pașnică de protest

Probabil că acest lucru s-a datorat revoltelor inspirate de BLM, care au devastat luni de zile orașele Americii.

Potrivit The Federalist, aproximativ 95% din revoltele pentru justiție rasială din 2020 aveau „de-a face cu activismul Black Lives Matter“ și până la 88% dintre aceste revolte implicau activiști Black Lives Matter.

Respectiva tendință descendentă privind suportul acordat mișcării nu s-a oprit niciodată.

În perioada 2020 și 2021 au existat și alte persoane împușcate de poliție (Jacob Blake, Ma’Khia Bryant și Daunte Wright, printre alții) despre care BLM a mințit, în același fel în care a făcut-o și în privința cazurilor Brown și Taylor.

Din păcate pentru BLM, americanii nu mai pot fi prostiți cu aceste minciuni.

Deși astfel de evenimente garantau mai demult o creștere a sprijinului acordat BLM, în prezent, astfel de incidente sunt mai degrabă asociate cu o diminuare a susținerii.

Americanii și-au dat seama care este adevărul.

Și adevărul este că BLM va răspândi orice minciuni sunt necesare pentru a-și promova agenda marxistă, inspirată din Teoria Critică Rasială.

Traducere și adaptare
Tribuna.US