Potrivit unui nou studiu, nu există un nivel „sigur” de băut având în vedere asocierea consumului de alcool cu o sănătate mai slabă a creierului, info
Potrivit unui nou studiu, nu există un nivel „sigur” de băut având în vedere asocierea consumului de alcool cu o sănătate mai slabă a creierului, informează CNN.
Într-un studiu observațional, cercetătorii de la Universitatea din Oxford au studiat relația dintre consumul de alcool auto-raportat de 25.000 de persoane din Marea Britanie și creierul acestora.
Cercetătorii au descoperit că băutul a avut efect asupra materiei cenușii a creierului – regiuni din creier care formează „biți importanți în care informațiile sunt procesate”, potrivit cercetătorului principal, Anya Topiwala, cercetător clinic senior la Oxford.
„Cu cât oamenii beau mai mult, cu atât volumul materiei lor cenușii este mai mic”, afirmă Topiwala.
„Volumul creierului se reduce odată cu vârsta și mai sever cu apariția demenței. Volumul mai mic al creierului prezice, de asemenea, performanțe mai slabe la testarea memoriei”, explică cercetătorul.
„Deși alcoolul a adus doar o mică contribuție la acest lucru (0.8%), a fost o contribuție mai mare decât alți factori de risc „modificabili”, explicând că factorii de risc modificabili sunt „cei despre care poți face ceva, spre deosebire de îmbătrânire”.
Nu contează tipul de alcool
Echipa de cercetători a investigat, de asemenea, dacă anumite tipare de băut, tipurile de băuturi și alte condiții de sănătate au influențat impactul alcoolului asupra sănătății creierului. Au descoperit că nu există un nivel „sigur” de consum de alcool – ceea ce înseamnă că a consuma orice cantitate de alcool este mai rea decât a nu bea deloc. De asemenea, nu au identificat nicio dovadă că tipul de alcool – vinul, băuturile spirtoase sau berea – nu afectează creierul.
Cu toate acestea, anumite caracteristici precum hipertensiunea arterială, obezitatea sau consumul excesiv de alcool ar putea supune oamenii la un risc mai mare, confirmă cercetătorii.
„Foarte mulți oameni consumă alcool „moderat” și cred că acest lucru este inofensiv, chiar benefic. Dar pentru că nu am găsit un remediu pentru bolile neurodegenerative, precum demența, cunoașterea factorilor care pot preveni vătămarea creierului este importantă pentru sănătatea publică”.
Fără limită de siguranță
Riscurile alcoolului sunt cunoscute de mult: studii anterioare au constatat că nu există o cantitate de lichior, vin sau bere care să fie sigură pentru sănătatea noastră generală.
Alcoolul a fost principalul factor de risc pentru bolile și decesele premature la bărbații și femeile cuprinși între 15 și 49 de ani la nivel mondial în 2016, reprezentând aproape 1 din 10 decese, potrivit unui studiu din 2018.
„Deși nu putem spune cu siguranță dacă există sau nu un nivel sigur de consum de alcool în ceea ce privește sănătatea creierului, de zeci de ani se cunoaște că alcoolul consumat în exces este dăunător pentru sănătatea creierului”, afirmă Sadie Boniface, cercetător șef la Institutul Britanic de Studii privind Alcoolul.
„Nu ar trebui să uităm, de asemenea, că alcoolul afectează toate componentele corpului și că există multiple riscuri pentru sănătate”, afirmă același cercetător.
Tony Rao, cercetător la King’s College London, a declarat că având în vedere dimensiunea mare a eșantionului sondat, este puțin probabil ca rezultatele studiului să fi apărut întâmplător.
Rao afirmă că studiul replică cercetările anterioare care au arătat că nu există o limită de siguranță a nivelului de alcool în deteriorarea structurii și funcției creierului uman.
„Cercetările anterioare au descoperit că modificările subtile care demonstrează deteriorarea creierului se pot prezenta în moduri care nu sunt detectabile imediat la testarea de rutină a funcției intelectuale și pot progresa până când prezintă modificări mai vizibile în memorie”, spune Rao.
„Chiar și la niveluri de consum cu risc scăzut există dovezi că alcoolul joacă un rol mai mare în afectarea creierului decât se credea anterior. Studiul Oxford a constatat că acest rol a fost mai mare decât multe alți factori de risc modificabili, cum ar fi fumatul”.
„Interacțiunea consumului de alcool cu hipertensiunea arterială și obezitatea care dăunează creierului subliniază rolul mai larg al dietei și al stilului de viață în menținerea sănătății creierului”, concluzionează Rao.
Traducere și adaptare
Tribuna.US
COMMENTS