Studiu: Iubitorii de cafea câștigă 1.000 de pași pe zi, dar dorm mai puțin

Un nou studiu riguros care a investigat efectele consumului de cafea asupra sănătății a adus atât vești bune, cât și vești proaste celor ce o consumă, informează Anahad O’Connor, Washington Post.

Studiul a constatat că licoarea parfumată are efecte remarcabile asupra nivelului de activitate fizică, determinându-i pe oameni să se miște mai mult, în medie cu 1.000 de pași în plus pe zi – o creștere semnificativă care ar putea justifica de ce consumul de cafea este de mult timp asociat cu o stare mai bună de sănătate.

Cu toate acestea, studiul, publicat în New England Journal of Medicine, a identificat și anumite dezavantaje ale consumului zilnic de cafea. Acesta a evidențiat că oamenii pierd aproximativ 36 de minute de somn în zilele în care beau cafea – și cu cât beau mai multă cafea, cu atât dorm mai puțin.

A fost analizat, de asemenea, efectul cafelei în ceea ce privește palpitațiile cardiace, o problemă des întâlnită în rândul băutorilor de cafea sănătoși. Studiul a constatat că, la bărbații și femeile sănătoși, cafeaua nu a provocat un tip de palpitații cunoscut sub numele de contracții atriale premature, chiar dacă unii specialiști în domeniu au avertizat că acesta ar putea fi un efect secundar al consumului de cafea.

Consumul de cafea poate duce însă la apariția unui alt tip de palpitații cardiace, cunoscute sub numele de contracții ventriculare premature. Aceste bătăi suplimentare sau neregulate ale inimii sunt destul de frecvente și benigne.

Aproape toată lumea le experimentează ocazional și, deși pot stârni neliniște, majoritatea experților susțin că, de obicei, nu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru persoanele sănătoase.

Concluziile sugerează că efectele cafelei asupra sănătății sunt complexe. Deși cafeaua este benefică pentru mulți oameni și poate reduce riscul de boli cronice sau chiar prelungi durata de viață, ea poate, de asemenea, să provoace tulburări de somn și palpitații cardiace.

„Realitatea este că efectele cafelei sunt și bune, și rele“, a declarat Gregory M. Marcus, unul dintre autorii studiului și profesor de medicină pe secția cardiologie în cadrul University of California din San Francisco.

„Per ansamblu, acest studiu sugerează că, în general, nu e o problemă să consumi cafea. Cu toate acestea, oamenii ar trebui să fie conștienți că există aceste efecte fiziologice reale și măsurabile care ar putea – în funcție de individ – să fie dăunătoare sau benefice“.

Citește și Modul surprinzător în care mersul pe jos oferă un antrenament de înaltă intensitate și sănătate

Efectul cafelei asupra stării generale de sănătate

Cafeaua se numără printre băuturile cele mai des consumate din lume, iar zeci de ani de cercetări sugerează că efectele sale sunt, în general, benefice. Multe studii observaționale arată că băutorii de cafea trăiesc mai mult și au rate mai mici de diabet, cancer, boli hepatice, depresie și alte afecțiuni cronice.

Problema este că o mare parte din date provin din studii epidemiologice de mari dimensiuni, care arată doar corelații, nu relații de cauză-efect. De asemenea, acestea se bazează pe date auto-raportate, care nu sunt întotdeauna demne de încredere.

În același timp, studiile privind cafeaua și sănătatea cardiovasculară au revelat rezultate oarecum contradictorii. Studiile inițiale au indicat că aceasta ar putea fi dăunătoare pentru inimă, deoarece crește tensiunea arterială, ritmul cardiac și adrenalina, precum și nivelul colesterolului.

Studii mai recente au descoperit că un consum zilnic de mai multe cești de cafea – inclusiv cafea decofeinizată – ar putea reduce riscul de deces din cauza unei boli de inimă sau a unui accident vascular cerebral, lucru pe care unii experți îl atribuie cantității mari de antioxidanți și de alți compuși antiinflamatori din cafea.

În ciuda lipsei de dovezi solide, autoritățile din domeniul sănătății au avertizat adesea persoanele cu afecțiuni cardiace, în special cele cu tulburări de ritm cardiac, cum ar fi fibrilația atrială, să evite cafeaua și alte băuturi cu cofeină, de teamă că acestea ar putea provoca palpitații.

Pentru a avea o idee mai clară despre efectele cafelei asupra sănătății, Marcus și colegii săi au selectat 100 de bărbați și femei sănătoși din San Francisco pe care i-au rugat să utilizeze Fitbits și dispozitive ce le monitorizau glicemia și ritmul cardiac pe o perioadă de 14 zile.

Fiecare participant a urmat un program strict privind consumul de cafea: Au fost instruiți să bea oricâte cafele cu cofeină timp de două zile, apoi să se abțină pentru două zile și să repete acest ciclu timp de două săptămâni.

Participanților li s-a cerut să apese pe un buton de pe monitoarele cardiace de fiecare dată când beau o ceașcă de cafea pentru a-și consemna consumul în timp real.

Pentru a se asigura că participanții au respectat instrucțiunile, cercetătorii le-au trimis atenționări zilnice și chiar le-au rambursat banii dacă au adus chitanțe cu data și ora. De asemenea, au folosit o formă de monitorizare virtuală numită geofencing pentru a detecta vizitele la cafenele.

Noi date cu privire la cafea, somn și activitate fizică

În zilele în care au băut cafea, participanții au avut tendința de a consuma între una și trei cești, deși unii au băut mult mai puțin, iar câțiva au băut chiar și șase cești de cafea pe zi.

Cafeaua a avut efecte clare asupra somnului. Oamenii au dormit aproximativ 7,2 ore în zilele în care au evitat cafeaua și 6,6 ore în zilele în care au băut-o.

Genetica pare să fie un factor important: Persoanele cu variații genetice care fac să fie încadrați la categoria „metabolizare lentă“ a cofeinei au dormit mai puțin atunci când au băut cafea, spre deosebire de cei cu „metabolizare rapidă“, probabil pentru că ingredientul activ – cofeina, rămâne mai mult timp în organismul lor.

Efectele asupra activității fizice au fost în special izbitoare. Marcus a precizat că nu se știe clar de ce oamenii au făcut 1.000 de pași în plus în zilele în care au băut cafea. Este posibil ca aceștia să fi avut mai multă energie și motivație.

În orice caz, efectuarea a 1.000 de pași în plus pe zi este asociată cu o reducere a mortalității cu 6 până la 15 procente – „procente extrem de asemănătoare cu magnitudinea beneficiilor în materie de mortalitate observate în rândul băutorilor de cafea“, se specifică în studiu.

„Vorbim de o diferență relevantă din punct de vedere clinic în ceea ce privește activitatea fizică, care ar putea avea implicații pozitive pe termen lung“, a explicat Marcus.

Cafeaua și inima

Cercetătorii au fost cu precădere interesați de modul în care cafeaua afectează inima. Contracțiile atriale premature sunt un tip de bătăi neregulate ale inimii care emană din camerele superioare ale inimii, numite atrii, în timp ce contracțiile ventriculare premature provin din camerele inferioare, numite ventricule.

Aproape toată lumea experimentează în mod normal acest tip de palpitații, senzația fiind că inima bate foarte rapid.

Cercetătorii au constatat că, în zilele în care oamenii au băut mai mult de o ceașcă de cafea, au avut cu aproximativ 50% mai multe contracții ventriculare premature. Deși acestea nu sunt considerate periculoase, există anumite indicii că ar putea fi un semnal de alarmă în cazul persoanelor care le experimentează foarte des.

Un studiu observațional din 2015, la care Marcus a fost coautor, a concluzionat că persoanele care experimentau în mod regulat aceste palpitații erau mai predispuse să dezvolte insuficiență cardiacă.

„Asta nu înseamnă că toată lumea e în pericol“, a precizat Marcus.

„Dar știm că, cu cât sunt mai frecvente, cu atât riscul este mai mare“.

Amit Khera, un cardiolog care nu a fost implicat în acest studiu, l-a numit unic și important. El a afirmat că majoritatea oamenilor nu ar trebui să se îngrijoreze cu privire la riscul de a dezvolta palpitații din cauza cafelei, deoarece în cazul adulților sănătoși nu există niciun indiciu că acestea ar fi periculoase.

A avertizat însă că acest lucru nu este neapărat valabil și în cazul persoanelor cu boli de inimă.

„În cazul persoanelor sănătoase, a căror inimă funcționează normal, este mai degrabă o problemă de calitate a vieții, nu un factor de risc serios“, a declarat Khera, directorul programului de cardiologie preventivă de la University of Texas Southwestern Medical Center.

„Dacă simțiți că inima dumneavoastră bate rapid și vă neliniștește, atunci, având în vedere rezultatele acestui studiu, renunțarea la cafea ar putea diminua acele simptome“.

Peter Kistler, un expert în tulburări de ritm cardiac care studiază efectele cafelei asupra sănătății, a declarat că, deși oamenii au avut mai multe contracții ventriculare premature în zilele în care au băut cafea, incidența a fost scăzută, iar palpitațiile „în întregime benigne“.

„Oamenii pot consuma liniștiți cafeaua, face parte dintr-o dietă sănătoasă“, a declarat Kistler, șeful departamentului de cercetare în electrofiziologie clinică de la Baker Heart and Diabetes Institute din Melbourne.

Marcus a menționat că sunt necesare studii aprofundate. Deocamdată, oamenii ar trebui să-și ajusteze consumul de cafea în funcție de nevoile lor individuale. Dacă aveți nevoie de motivație pentru a face mișcare, atunci puteți folosi cafeaua pentru a vă stimula.

Dar dacă suferiți de insomnie sau vă temeți că aveți un risc ridicat de a dezvolta insuficiență cardiacă, întrucât este ereditară în familie, atunci ar trebui să reduceți consumul, a sfătuit Marcus.

„Nu există o recomandare care să se potrivească tuturor“, a adăugat el. „Chiar depinde de starea de sănătate a fiecăruia“.

Traducere și adaptare
Tribuna.US