Taberele ARC reconectează mii de copii români din diaspora cu România: „Țara devine o experiență, nu doar o poveste”

Programul Taberele ARC, organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), continuă să atragă anual mii de copii și tineri români din diaspora și din comunitățile istorice, oferindu-le oportunitatea de a descoperi România prin activități culturale, excursii și ateliere interactive.

Ajuns la cea de-a 17-a ediție, programul a reunit în 2025 peste 6.000 de participanți, iar organizatorii estimează că în 2026 numărul acestora ar putea depăși 8.000.

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) este o structură aflată în subordinea Guvernului României, având rolul de a sprijini comunitățile de români din afara granițelor țării în păstrarea identității naționale, culturale, lingvistice și spirituale. DRP finanțează și susține proiecte educaționale, culturale, mass-media și comunitare destinate românilor din diaspora și din comunitățile istorice, contribuind la consolidarea legăturilor acestora cu România și la promovarea valorilor și intereselor românești peste hotare.

Pentru informații oficiale vă oferim pagina de internet a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), aici: https://dprp.gov.ro/

Într-un interviu acordat jurnalistei Maria Coman pentru TVR Internațional, Radu Cosma, director de programe în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, de la minutul 19′ 45, a vorbit despre rolul taberelor în păstrarea identității românești și despre noutățile pregătite pentru ediția următoare.

„Prin programul de tabere ARC, România devine o experiență, nu doar o poveste pentru copiii români de peste hotare. E o experiență nemediată, directă, și în care copiii de peste tot din lume participă la un program ce se desfășoară în toate regiunile istorice. Rolul Departamentului este acela de a integra noile generații în marea masă a românității și de a coagula identitatea românească. E vorba de reconectare, iar însuși simbolul arcului e un arc de pod – leagă românii de peste hotare cu țara”.

Cultivarea sentimentului de apartenență

Participanții provin din comunități românești din Europa, America de Nord, Asia sau Orientul Mijlociu și vin din contexte culturale și educaționale foarte diferite. Potrivit lui Radu Cosma, experiența taberelor produce adesea schimbări importante în felul în care tinerii se raportează la identitatea lor.

„În anul 2025, aș putea spune că peste 6.000 de copii și tineri ne-au transmis un mesaj foarte puternic: legătura cu țara este vie și dorința de a cunoaște cu adevărat cum e țara din care provin bunicilor, părinților, sau țara în care n-au încăput, dacă vorbim de cei din comunitățile istorice, este una fundamentală.”

Directorul DRP spune că mulți copii ajung în tabără timizi sau rezervați, însă pleacă având o perspectivă diferită asupra apartenenței lor culturale.

„Copiii vin și, la început, s-ar părea că sunt așa puțin mai timizi (…) dar în timp vedem că ei devin români mândri.”

Programul pune accent pe activități practice și pe educația non-formală. Participanții iau parte la ateliere de meșteșuguri, dansuri, gastronomie, cântece populare și excursii în diferite regiuni ale țării.

„Pe lângă recreere, avem parte de ateliere de datini, obiceiuri, meșteșuguri, cântece, dansuri, plus excursii care îi conectează cu țara”, explică Radu Cosma.

Printre activitățile care au avut cel mai mare succes în ediția precedentă s-a numărat un atelier de preparare a papanașilor organizat la Mănăstirea Caraiman.

„Atelierul de făcut papanași i-a atras pe toți copiii (…) Mulți nu știau ce înseamnă papanași și atunci când mănânci ceva făcut de tine e ceva senzațional.”

De asemenea, atelierele de dans popular se numără printre cele mai apreciate activități, mai ales în rândul copiilor din Basarabia și Bucovina.

Un proiect orientat spre viitor

Potrivit lui Radu Cosma, Taberele ARC nu reprezintă doar un proiect cultural, ci și o investiție pe termen lung în noile generații ale comunităților românești din afara țării.

„Nu vorbim despre un proiect ce privește trecutul, ci viitorul; vorbim despre formarea acestor copii și tineri.”

El afirmă că unii participanți din primele ediții au devenit ulterior lideri ai comunităților românești din diaspora.

Carpații și marile simboluri ale României

Pentru mulți copii din Republica Moldova, sudul Basarabiei sau Bucovina, contactul cu peisajele montane din România reprezintă una dintre cele mai puternice experiențe ale taberei.

„Când văd munții noștri, când ajung în Carpați, spun: «Ce frumoasă e România!»”

Excursiile la Mănăstirea Putna, Cetatea Neamțului sau alte obiective istorice contribuie la apropierea participanților de istoria și patrimoniul românesc.

Prietenii care continuă și după tabără

Organizatorii spun că legăturile create între participanți continuă și după încheierea taberelor, prin intermediul rețelelor sociale și al contactului permanent dintre copii.

„Avem tabere și la munte unde nu avem semnal la telefoane, iar noi le spunem tabere de dezintoxicare digitală.”

Radu Cosma afirmă că mulți participanți păstrează legătura ani la rând și revin ulterior în România.

Noutatea anului 2026: sprijin pentru transport

Ediția din 2026 aduce una dintre cele mai importante schimbări de până acum: decontarea cheltuielilor de transport pentru copiii din diaspora.

„Încercăm să aducem mai mulți copii față de anul trecut (…) facem acest lucru prin decontarea unei sume de 600 de lei de copil.”

Măsura urmărește creșterea participării copiilor din diaspora occidentală, unde costurile de deplasare au reprezentat până acum o piedică. Totodată, organizatorii pregătesc noi locații pentru tabere, inclusiv în județul Harghita.

„Ne dorim exact să arătăm cum suntem o țară în care avem o diversitate culturală, în care există conviețuire și Europa ne unește pe toți.”

Pentru ediția din 2026, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni estimează că peste 8.000 de copii ar putea participa la program.

„Ne dorim să facem în acest mod România mai dorită, dezirabilă, să fie iubită. Despre asta este vorba, e un proiect de suflet”, spune Radu Cosma.

TRIBUNA.US