O femeie ce se identifica drept bărbat, dar care a revenit la genul biologic, subliniază cât de important este ca cei ce se confruntă cu disforia de g
O femeie ce se identifica drept bărbat, dar care a revenit la genul biologic, subliniază cât de important este ca cei ce se confruntă cu disforia de gen să fie tratați „în același mod în care am trata orice alt tânăr cu probleme de sănătate mintală“, în loc să le fie permis să-și modifice permanent corpul, informează Christian Post.
Helena Kerschner, o tânără de 22 de ani care se identifica înainte drept bărbat transgender, dar a parcurs procesul de revenire la sexul biologic, și-a împărtășit recent povestea la Summitul Cultural Q 2021, într-un interviu cu Preston Sprinkle, Președintele Center for Faith, Sexuality, and Gender.
În copilărie nu a existat „niciun indiciu“ că va ajunge să aibă probleme cu disforia de gen, a spus Kerschner. Apoi, la vârsta de 15 ani, a devenit „cu adevărat implicată în această comunitate online, unde totul se învârtea în jurul justiției sociale și … genului, tot timpul“.
„Existau aceste moduri ierarhice de a încadra oamenii, de parcă era rău să fii cis, nu trans, o fată hetero, albă, și exact așa eram“, a spus ea. „Eram o fată normală, albă, și la momentul respectiv am simțit că acesta era considerat un lucru foarte rău în aceste comunități.“
Implicarea ei în aceste comunități online, combinată cu problemele sale de sănătate mintală, au determinat-o să se identifice ca fiind non-binară, și în cele din urmă situația a escaladat la „transgenderism complet.“
Deși a făcut tranziția folosind terapia de substituție hormonală de la vârsta de 18 ani, Kerschner a reușit să revină la genul biologic fără efecte adverse.
„Nu cred că m-aș fi gândit vreodată să mă consider băiat dacă nu ar fi existat aspectele sociale, în special dacă nu m-aș fi alăturat acestor comunități online, pentru că la acel moment, nu exista nimic în școala mea sau în comunitate care să mă influențeze. Totul s-a întâmplat online“, a reflectat ea.
Kerschner a spus că s-a trezit curând înconjurată de alții din comunitatea sa școlară și online, care au decis să facă tranziția – și, ca și ea, au revenit ulterior la sexul biologic.
„Analizând lucrurile, a fost același tipar – doar copiii care aveau probleme, copiii care erau foarte singuri și izolați, poate că nu aveau o viață de familie bună“, a afirmat ea.
„Au fost prinși în aceste comunități online și au început să-și interpreteze împreună durerea emoțională, prin același obiectiv.“
Citește și 12 cauze ale confuziei de gen
Deși recunoaște că povestea sa este o situație specială, Kerschner a subliniat faptul că ea consideră a fi „nerealist“ și „inadecvat“ să lași greutatea unei astfel de decizii în spinarea copiilor care se luptă cu disforia de gen, o decizie care le va „altera permanent“ corpul.
„Modul în care funcționează creierul meu acum, la 22 de ani, este complet diferit față de perioada în care aveam 18 ani și încă mai trebuie să mă maturizez“, a spus ea.
„Cred că este foarte important să protejăm tinerii, să protejăm copiii“, a subliniat Kerschner, care a cofondat Proiectul Pique Resilience.
„Ei sunt viitorul societății noastre, ai o singură viață și un singur corp. Cred că aceasta ar trebui să fie prioritatea: protejarea sănătății și protejarea viitorului, bunăstării, fericirii, capacității oamenilor de a trăi în corpul dat lor de Dumnezeu. Aceasta ar fi prioritatea atunci când vorbim despre acest subiect.“
În prima partea a sesiunii, Sprinkle a dezvăluit că disforia de gen cu debut rapid – în special în rândul fetelor biologice – a cunoscut o intensificare în ultimii ani.
„Termenul de debut rapid descrie rapiditatea cu care mulți adolescenți par să se confrunte cu disforie de gen“, a explicat el. „Nu au avut nici o istorie anterioară în care să manifeste disforie de gen și, ca din senin, se declară trans sau non-binari.“
Sprinkle, un autor renumit, profesor și orator, a citat statistici din Regatul Unit care au constatat o creștere de 5.000% în rândul adolescentelor care merg la clinicile de gen, căutând ajutor pentru incongruența pe care o experimentează între ceea ce simt în interior că sunt și sexul lor biologic.
Un alt studiu a constatat că multe fete care se luptă cu disforia de gen au și probleme de sănătate mintală.
„Probabil că se întâmplă ceva mai mult decât simplul fapt că societatea acceptă mai ușor astfel de lucruri“, a spus Sprinkle.
Pentru cei care cred că disforia de gen cu debut rapid și contagiunea socială nu există, Kerschner afirmă că povestea și statisticile ei demonstrează contrariul.
„Sunt convinsă că există o contagiune socială. Am trăit-o, așa cum am spus. Am observat că se întâmplă. Mă uit în urmă și văd că s-a întâmplat în cazul multor oameni pe care îi cunoșteam pe atunci“, a explicat ea.
Cei care se luptă cu disforia de gen au „multe probleme care nu se văd“ și trebuie tratați cu bunăvoință și compasiune, a spus Kerschner.
„Există o mulțime de probleme de sănătate mintală asociate. Multă depresie, anxietate, auto-vătămare, TOC (tulburări obsesiv-compulsive), tulburări de alimentație“, a afirmat ea.
Citește și Cum să ajuți pe cineva care se confruntă cu disforia de gen
„Cred că ar trebui să îi tratăm pe acești tineri în același mod în care i-am trata pe oricare alți tineri cu probleme de sănătate mintală. Ar trebui să fim atenți și iubitori față de ei. Și ar trebui să le oferim ajutor și să [fim] atenți la cauzele profunde pentru care simt ceea ce simt.“
„Nu cred că administrându-i cuiva hormoni sexuali încrucișați, cu posibilitatea de a-i cauza o tulburare endocrină, sau modificându-i părțile sănătoase ale corpului prin intervenții chirurgicale, reprezintă o modalitate adecvată de a trata pe cineva care are probleme de sănătate mintală“, a adăugat Kerschner.
„Cred că merită un tratament atent, specific, mult mai personalizat.“
Tribuna.US
COMMENTS