Thanksgiving trebuie sărbătorit în vremuri grele, la fel de mult ca în cele bune

Thanksgiving trebuie sărbătorit în vremuri grele, la fel de mult ca în cele bune

Recunoștința este o virtute. Este o trăsătură morală și sănătoasă. Thanksgiving este momentul potrivit pentru a pune în practică această virtute, ceea ce face ca eforturile de a reinterpreta sărbătoarea să reprezinte un atac la adresa recunoștinței în sine.

Atât în vreme de război, cât și de pace, există întotdeauna motive de suferință. Faptul că avem o sărbătoare dedicată recunoștinței nu invalidează niciunul dintre aceste motive. Ne alină durerile, dar nu ne scapă de ele, analizează Emily Jashinsky într-un articol The Federalist.

Într-adevăr, președintele Lincoln a declarat Thanksgiving drept sărbătoare națională în mijlocul Războiului Civil, prezentând acest argument în mod explicit în proclamația sa. Thanksgiving a fost întotdeauna un moment de respiro, luat în momentele grele pentru a mulțumi pentru binele de care avem parte.

„În mijlocul unui război civil de o amploare și gravitate inegalabile… s-a păstrat pacea cu toate națiunile, ordinea a fost menținută, legile au fost respectate și armonia a predominat peste tot, cu excepția teatrului conflictului militar“, scria Lincoln. Primele două propoziții ale proclamației sale de Thanksgiving menționează „binecuvântări, de care avem parte atât de constant, încât suntem predispuși să uităm sursa din care provin“.

Primul Thanksgiving celebra nu doar o recoltă bogată, ci o recoltă bogată savurată în mijlocul suferinței și al lipsurilor. „Pentru englezi, primul Thanksgiving era și o celebrare a faptului că au supraviețuit primului lor an aici, în New England“, a detaliat Tom Begley de la Plimoth Plantation pentru History Channel.

Atât englezii, cât și nativii americani prezenți la primul Thanksgiving aveau tradiții puternice privind ritualurile de recunoștință. „Pentru noi, nativii americani, [în mod tradițional] mulțumirea este un lucru la ordinea zilei, continuu“, a explicat pentru Christian Science Monitor Linda Coombs, fost director al programului Wampanoag de la Plimoth Plantation. „De fiecare dată când cineva mergea la vânătoare, la pescuit sau culegea o plantă, făcea o rugăciune sau își exprima recunoștința.“

Durerea și suferința sunt brodate în țesătura sărbătorii de Thanksgiving, așa cum se și cuvine. Nu aducem mulțumiri pentru a mușamaliza istoria sau pentru a minimiza provocările prezentului. Mulțumim tocmai din pricina acelor greutăți.

Citește și Thanksgiving Proclamation, 3 October 1789

Modernitatea ne protejează de suferința care a indus aceste obiceiuri rituale de recunoștință. În această epocă a abundenței de meniuri ieftine, în care foametea este un fenomen rar întâlnit în țara noastră, bogații și săracii deopotrivă depind mai puțin de natură pentru supraviețuirea imediată și, prin urmare, sunt mai puțin înclinați să se bucure de fiecare bucățică de curcan sau de fiecare înghițitură de apă. Dar hrana pe care o avem și alte binecuvântări de care ne bucurăm sunt în continuare ceea ce ne susține. Avem nevoie de ele pentru a supraviețui, indiferent cât de ușor avem acces la hrană sau cât de ușor ne este să ne tratăm răceala.

Biblia spune clar că trebuie să mulțumim „în toate împrejurările“. (1 Tesaloniceni 5:16-18.)

Încercările de a reinterpreta Thanksgiving ca o zi în care să renunțăm la clasica recunoștință cu scopul de a ne concentra doar asupra răului sunt imorale și nesănătoase, atât din punct de vedere cultural, cât și psihologic. Dacă un individ este caracterizat de nemulțumire, oricât ar fi de ofensat, acesta se va simți nefericit și va fi ineficient. Același lucru este valabil și pentru o națiune.

Asta nu înseamnă că ar trebui să acceptăm actualele nedreptăți sau să le uităm pe cele din trecut. Dar o sărbătoare națională de Thanksgiving nu este un dușman al celor lipsiți de drepturi. De-a lungul istoriei, în vremuri cu mult mai puțină abundență, oamenii marginalizați au practicat recunoștința în zilele lor cele mai grele. Thanksgiving nu înseamnă fantezie a perfecțiunii sau istorie revizionistă. Trebuie să fim recunoscători pentru lucrurile bune tocmai din cauza celor rele. Suntem în viață și suntem binecuvântați din plin.

Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim în ea!

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0