Tot ce trebuie să știți despre drepturile părinților în școlile publice americane

Citând recent un articol, am dat peste o fotografie care m-a frapat – una despre care, după cum sublinia autorul, ai fi crezut cu ușurință că este o relicvă din trecut. În poză apărea afișajul public al unei școli ce promova un eveniment pentru familiile de culoare, exclusiv.

Fotografia simbolizează problemele majore care au ocupat centrul conversației noastre pe plan național: școlile publice, rasa și familiile, analizează Charles Snow într-un articol ADF.

La începutul pandemiei de COVID-19, când aproape toți elevii erau acasă, părinții au aflat că multe școli publice îi îndoctrinează cu ideologii dezbinătoare. Elevii sunt supuși unui tratament inegal pe criterii de rasă, etnie și religie, printre altele.

Pe lângă asta, școlile promovează o ideologie de gen distructivă care le spune copiilor deja confuzi că pot adopta o altă identitate de gen. Băieților li se spune că pot deveni fete și viceversa. Și aceste decizii și probleme de sănătate mintală sunt ținute secrete față de părinți.

Unii oficiali guvernamentali păreau să fi uitat cui i-ar păsa foarte tare de ceea ce se întâmplă în școlile publice: părinților.

Deși legea recunoaște drepturile părinților, acestea sunt în mod clar sub asediu în prezent. Alliance Defending Freedom se implică în procese care creează precedente pentru a proteja drepturile părintești și a le consacra în fiecare stat ca fiind fundamentale.

Dar ce sunt drepturile părintești, v-ați putea întreba? Care e povestea cu ele? Și de ce sunt importante pentru fiecare american? Veți găsi mai jos răspunsul la aceste întrebări și la altele la fel de stringente privind drepturile părinților.

Ce sunt drepturile părintești?

Copiii se nasc în familii. Familia este celula de bază a societății.

Drepturile părinților de a decide educația copiilor lor sunt drepturi fundamentale protejate de Constituția SUA. De fapt, aceste drepturi sunt „pre-politice“. Ce înseamnă asta? Drepturile părintești sunt drepturi naturale care există dinainte de apariția statului. Ele nu pot fi date sau anulate de un guvern.

Drepturile părinților includ, dar nu se limitează la, luarea de decizii cu privire la educația și îngrijirea sănătății copiilor într-o manieră compatibilă cu valorile familiei lor. Părinții trebuie să facă acest lucru pentru a promova sănătatea și bunăstarea copiilor lor.

După cum se spune, fiecare drept vine cu o responsabilitate.

De ce sunt importante drepturile părintești?

Părinții au sarcina de a se îngriji de copiii lor până când aceștia o pot face singuri, învățându-i să meargă, să vorbească și să iubească. Deși multe persoane influențează formarea unui copil în adultul care va deveni, nicio influență nu este la fel de profundă și de durată ca cea a părinților copilului. Aceasta este responsabilitatea părinților de pretutindeni.

La fel ca toate drepturile fundamentale, drepturile părinților trebuie apărate cu vigilență.

Care este istoria drepturilor părintești?

Potrivit Curții Supreme a SUA, clauza privind procesul echitabil din cel de-al 14-lea Amendament protejează drepturile părintești. Instanța a declarat în repetate rânduri că ele sunt drepturi fundamentale.

Cu toate acestea, în 2000, Curtea a emis o decizie incompletă într-un caz privind drepturile de vizitare ale bunicilor – Troxel v. Granville.

Curtea a decis corect că o mamă avea dreptul părintesc de a stabili programul de vizitare al copilului ei. Însă judecătorii nu au folosit ocazia pentru a defini clar standardul juridic pentru protejarea naturii fundamentale a drepturilor părintești în temeiul Constituției.

Drept urmare, unele instanțe inferioare au folosit precedentul Troxel pentru a semăna confuzie și a limita drepturile părintești. De aceea observăm uneori că drepturile părinților nu sunt tratate la fel ca alte drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la libertatea de exprimare sau libertatea religioasă.

În timp ce unele state au rezolvat această problemă prin adoptarea unei legislații care să ofere drepturilor părintești protecția pe care o merită, există lacune în peisajul juridic. Și aceste lacune reflectă de fapt atitudini conflictuale privind drepturile părinților, în special pe tema educației.

Unii consideră că statul și părinții au, în esență, același statut: părinții sunt responsabili pentru ceea ce se întâmplă acasă, iar statul este responsabil pentru educația copiilor. Dar acest lucru pur și simplu nu este adevărat.

Luați de exemplu cazul ajuns la Curtea Supremă în 1972, Wisconsin v. Yoder. În respectivul caz, instanța a menținut dreptul părinților Amish de a-și educa copiii acasă după clasa a VIII-a.

În opinia majoritară formulată de judecătorul-șef Warren Burger se preciza: „Istoria și cultura civilizației occidentale reflectă o tradiție solidă privind preocuparea părinților pentru îngrijirea și educația copiilor lor. Acest rol principal al părinților în educarea copiilor este în prezent recunoscut drept o tradiție americană de durată“. Curtea a susținut ceea ce mulți știu în mod intuitiv: responsabilitatea creșterii copiilor revine în primul rând părinților.

Citește și Părinții sunt responsabili de educația pe care o primesc copiii lor

Care este statutul drepturilor părintești în prezent?

Lacunele privind protecția drepturilor părintești, combinate cu atacurile asupra drepturilor părinților privind educația și asistența medicală, a declanșat o mișcare tot mai robustă în rândul părinților hotărâți să facă ceea ce este mai bine pentru copiii lor.

Ca să înțelegem statutul drepturilor părinților în ziua de azi, să analizăm cele două pericole principale cu care se confruntă, precum și impactul legislativ asupra lor.

Politizarea învățământului public

Tot mai multe consilii școlare din întreaga țară adoptă politici care pun în pericol mințile, trupurile și relațiile de familie ale copiilor. Acum este timpul ca părinții, cadrele didactice și membrii consiliului școlar îngrijorați să-și facă glasul auzit.

Controversele care apar astăzi în învățământul K-12 cu privire la Teoria Critică Rasială  (TCR) sunt înrădăcinate în teoria critică și postmodernism.

Teoria critică este o teorie și o filozofie socială care analizează pe toată lumea și totul prin prisma rasei și afirmă că societatea este coruptă în mod fundamental de dinamica puterii bazate pe rasă. Aceste dinamici de putere permit anumitor grupuri să oprime alte grupuri (în funcție de rasă, clasă socială, orientare sexuală sau identitate de gen).

Singura soluție la opresiune avizată de susținătorii TCR este o restructurare completă a societății, inclusiv a guvernului nostru, a comunităților și chiar a relațiilor de familie. Pentru a elimina aceste așa-numite structuri de putere dominante, trebuie mai întâi „desființate“ valorile și instituțiile tradiționale, cum ar fi familia nucleară, religia și chiar liberalismul clasic.

Să fie clar: rasismul este un lucru rău. Fiecare persoană este creată după chipul lui Dumnezeu, meritând același tratament și respect. Dar TCR nu este soluția la rasismul din America. Și nu ar trebui să fie injectat în sălile de clasă din școlile publice și predat drept adevăr.

Elevii ar trebui să învețe despre efectele negative ale sclaviei bazate pe rasă și despre legile lui Jim Crow. Dar ei nu ar trebui să fie îndoctrinați cu narațiuni politizate privind istoria americană, cum ar fi afirmația Proiectului 1619 că America este o țară fundamental rasistă, în care libertățile noastre sunt instrumente de oprimare.

Atunci când în școli este introdusă o programă influențată de TCR, copiii sunt învățați să nu-și considere colegii drept potențiali prieteni și colegi de joacă, ci drept persoane diferite și suspecte.

Astăzi, multe școli introduc principiile teoriei critice, promovând-o ca mijloc de a obține „justiția socială“ și „echitatea“.

Într-unul dintre primele cazuri de acest gen, ADF contestă o politică a districtului școlar din Virginia bazată pe TCR care discriminează elevii și le încalcă drepturile civile. „Politica anti-rasism“ a Consiliului școlar din Districtul Albemarle a fost adoptată cu scopul declarat de a elimina „toate formele de rasism“. În loc de asta, favorizează ostilitatea rasială.

Rasismul nu este eliminat prin mai mult rasism. După cum a formulat la un moment dat John Roberts, judecător-șef al Curții Supreme SUA, „Soluția pentru a pune capăt discriminării în funcție de rasă este să încetăm a mai discrimina astfel“.

Politica identității de gen și „serviciile medicale“ oferite pe ascuns

După cum s-a menționat deja, toate ființele umane posedă o demnitate inerentă și ar trebui tratate cu respect. Și la această categorie intră, evident, și copiii care nu se simt confortabil în propriul corp.

La fel de evident, școlile publice nu ar trebui să promoveze elevilor opinii politizate despre orientarea sexuală și identitatea de gen. Cu toate acestea, odată cu introducerea teoriei de gen la clasă și în politicile școlilor publice, acest lucru se întâmplă în multe districte școlare din țară.

Practic, politicile care ignoră realitatea biologică reprezintă un pericol pentru sănătatea și siguranța elevilor și subminează dreptul fundamental al părinților de a decide educația copiilor lor.

În ciuda a ceea ce sunt învățați copiii în unele școli publice, nimeni nu se naște într-un corp greșit. Studiile arată că majoritatea copiilor care suferă de confuzie de gen vor ajunge să-și accepte sexul dacă li se permite să treacă prin perioada de pubertate în modul obișnuit.

În loc să facă asta, unele școli publice îi „tranziționează“ social pe elevi fără a le spune părinților, elaborând „dosare secrete“ pentru copiii ce manifestă confuzie de gen și obligând angajații școlii să se adreseze elevilor în moduri care nu corespund cu sexul lor. Practici ca acestea nu numai că încalcă drepturile profesorilor și îi obligă să mintă părinții; ci dăunează și elevilor și ignoră în mod clar drepturile fundamentale ale părinților.

Iată exemplul unei familii din districtul școlar Kettle Moraine din Wisconsin.

Oficialii școlii au declarat că se vor adresa unei eleve de 12 ani folosind un nume și pronume masculine fără consimțământul părinților acesteia – și chiar în ciuda obiecțiilor lor. Au fost nevoiți să-și retragă fiica de la școală pentru a-i proteja sănătatea mintală și a-și exercita în continuare responsabilitățile parentale.

Guvernul nu are același statut ca mamele și tații. Fiecare părinte are dreptul – și datoria – de a alege ceea ce este cel mai bine pentru copiii lor, mai ales în privința sănătății și deciziilor care le-ar putea afecta restul vieții.

Apărăm drepturile părinților de a lua decizii pentru copiii lor împotriva tentativelor guvernului de a uzurpa acest rol.

Citește și Ron DeSantis: „Drepturile noastre ne sunt date de Dumnezeu, nu de guvern“

Legislație

Părinți din întreaga țară iau atitudine.

Când procurorul general Merrick Garland a îndrumat agențiile federale să ia măsuri în privința „amenințărilor“ la adresa consiliilor școlare (aceste „amenințări“ se pare că erau părinții îngrijorați care îndrăzneau să se opună), părinții au intervenit.

Și, în timp ce ADF reprezintă părinții în acțiuni legale pentru a-și revendica drepturile, la fel de important este efortul continuu de a încuraja legislativul de stat și federal să protejeze drepturile părinților.

Știați că:

• 39 de state nu au prevederi care să definească și să protejeze în mod expres drepturile părintești.
• 47 de state nu acordă părinților dreptul de a revizui materialele și activitățile educaționale înainte de a fi predate.
• 12 state nu permit părinților să se implice în programele de educație sexuală oferite de școli.

Center for Legislative Advocacy al ADF pledează pentru o legislație care să garanteze că guvernul nu poate încălca drepturile fundamentale ale părinților. Aceasta include măsuri care afirmă drepturile părinților de a decide educația copiilor lor, oferă o mai mare transparență în privința programei școlare și asigură că părinții – nu școlile – sunt cei ce iau decizii vitale privind sănătatea copiilor.

Demersul pentru a consolida drepturile părinților include mai multe aspecte. Sunt mult prea importante pentru a lăsa vreunul nerezolvat.

Cum puteți proteja drepturile părintești

Părinții au tot dreptul de a cere responsabilitate, dreptul de a alege și transparență în educația copiilor lor. Oficialii guvernamentali trebuie să fie trași la răspundere pentru ceea ce se predă copiilor. Părinților ar trebui să li se ofere opțiuni privind educația și asistența medicală oferită copiilor lor. Și trebuie să existe transparență pentru a ști ce sunt învățați copiii și cum sunt tratați în timpul pe care și-l petrec zilnic la școală.

Protecția drepturilor părintești, precum și sănătatea și bunăstarea copiilor din întreaga țară, depind de alegerile de zi cu zi ale cetățenilor îngrijorați ca voi.

Sprijinind Alliance Defending Freedom, veți contribui la finanțarea litigiilor strategice, veți influența legislația și veți promova politici care protejează părinții și copiii.

Alliance Defending Freedom este o organizație nonprofit creștin-conservatoare americană, care de mai bine de 25 de ani luptă pentru libertatea religioasă, apărarea sanctității vieții și protejarea căsătoriei și familiei.

Traducere și adaptare
Tribuna.US