Turcia cedează și acceptă aderarea Suediei la NATO

Foto: Jens Stoltenberg/Twitter

Turcia a aprobat cererea Suediei de aderare la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, deschizând astfel calea pentru ca Alianța să finalizeze o expansiune istorică, lansată drept reacție la invazia Rusiei în Ucraina.

Acordul a fost încheiat în ultimele ore dinaintea unui summit NATO la Vilnius, capitala Lituaniei, ceea ce permite o extindere semnificativă a NATO în zona Mării Baltice, înclinând balanța puterii în Europa de Nord și constituind o potențială piedică pentru navele de război și avioanele rusești în regiune, analizează Jared Malsin, Sune Engel Rasmussen, Yaroslav Trofimov și Daniel Michaels pentru WSJ.

Acest acord face ca NATO să înceapă summit-ul său anual având rezolvate disensiunile majore, demonstrând unitate în fața agresiunii rusești.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că președintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost de acord să înainteze problema aderării Suediei parlamentului turc „cât de curând posibil“. Acesta a blocat mai bine de un an solicitarea Suediei de aderare la NATO, dar a comunicat oficialilor NATO că va renunța la obiecțiile sale, după întrevederi de câteva ore înainte de summitul de la Vilnius.

Includerea Suediei în NATO, împreună cu aderarea Finlandei la începutul acestui an, sporește semnificativ puterea militară a Alianței, adăugând sute de avioane de luptă, tancuri și zeci de mii de soldați.

Ambele națiuni nordice cunosc foarte bine modul de gândire al Rusiei, având în vedere că timp de decenii au menținut în echilibru o relație delicată cu Moscova. Ambele țări erau aliniate ideologic cu Occidentul, inclusiv prin apartenența la Uniunea Europeană, căutând în același timp să nu provoace Rusia.

„Finalizarea aderării Suediei la NATO este un pas istoric care aduce beneficii de securitate tuturor aliaților NATO în acest moment critic. Ne face pe toți mai puternici și mai în siguranță“, a declarat Stoltenberg.

Decizia aduce la îndeplinire un obiectiv cheie de politică externă al președintelui Biden, care a cerut în mod repetat ca Suedia să se alăture Alianței și a exercitat presiuni asupra lui Erdogan. Membrii Administrației sale au încercat, de asemenea, să-l determine pe Erdogan să accepte aderarea Suediei prin aprobarea unei tranzacții de 20 de miliarde de dolari reprezentând vânzarea unei noi flote de avioane de război F-16 către Turcia.

„Sunt pregătit să colaborez cu președintele Erdogan și cu Turcia pentru a consolida apărarea și descurajarea în zona Euro-Atlantică. Aștept cu nerăbdare să-i urez bun venit prim-ministrului Kristersson și Suediei ca al 32-lea aliat NATO“, se precizează într-o declarație a lui Biden, care făcea referire la prim-ministrul suedez Ulf Kristersson.

Biden a sosit la finalul zilei de luni în capitala lituaniană, situată la aproximativ 140 de mile de granița cu Rusia. Kristersson a fost întâmpinat la hotelul unde a fost cazat cu aplauze din partea altor oficiali și diplomați scandinavi, încântați de această veste. O parte dintre ei au cerut să facă selfie-uri.

Într-un interviu acordat The Wall Street Journal, Kristersson a declarat că reușita s-a datorat faptului că a invocat înțelegerea convenită în urmă cu un an cu Erdogan la summitul NATO de la Madrid și că „nu a renunțat niciodată“. În ceea ce privește posibilitatea ca Turcia să fi obținut promisiuni din partea SUA privind avioanele F-16, Kristersson a declarat că „ultimul capitol în această privință nu a fost scris“.

În timpul summitului de marți și miercuri, se așteaptă ca țările aliate să discute planurile de a sprijini în continuare Ucraina în războiul cu Rusia și un plan de suplimentare a fondurilor destinate apărării în întreaga alianță. Se preconizează, de asemenea, că și ambiția Ucrainei de a deveni membră NATO să reprezinte un subiect de dezbatere între statele membre.

Decizia lui Erdogan survine în urma unei serii de acțiuni din ultimele zile care semnalează o potențială relaxare a relațiilor tensionate cu țările occidentale în timpul războiului din Ucraina. Liderul turc a primit vizita președintele Ucrainei la Istanbul și i-a permis acestuia să ia acasă un grup de lideri militari ucraineni care locuiau în Turcia în baza unui schimb de prizonieri cu Rusia.

De asemenea, el și-a exprimat sprijinul pentru aspirația Ucrainei de a adera la NATO, o aspirație despre care Biden a declarat că SUA nu o sprijină deocamdată.

Finlanda a aderat la NATO la începutul acestui an. Atât ea, cât și Suedia au decis să aplice ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, care a stârnit îngrijorări cu privire la amenințarea reprezentată de Moscova pentru securitatea întregii Europe.

Pentru Suedia, aderarea la NATO oferă garanții de securitate împotriva unei Rusii beligerante.

Pentru NATO, integrarea Suediei și a Finlandei în Alianță elimină o breșă vitală din nordul Europei, unde Rusia și-a consolidat poziția, în special prin prezența sa navală. Și, potrivit analiștilor, NATO câștigă două țări care se vor integra rapid în Alianță.

Citește și Parlamentul României a ratificat Protocoalele de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO

Aderarea Suediei la NATO marchează o nouă eră pentru națiunea scandinavă, care timp de două secole a stat în afara alianțelor militare internaționale. Cu toate acestea, în pofida reticenței populației și mediului politic de a se alinia la vreun grup, Suedia și-a petrecut ultimele trei decenii aliniindu-și armata proprie cu sistemul NATO.

De la mijlocul anilor 1990, Suedia a contribuit la misiunile internaționale ale NATO – la fel și Finlanda – și a adus personalul său militar, echipamentele și structura de comandă la capacitatea de interoperabilitate cu cea a NATO.

În 2013, atât Suedia, cât și Finlanda aveau trupe terestre, aeriene și unități navale pregătite să acționeze ca parte a multinaționalei NATO Response Force.

Această veste ar putea pune capăt tensiunilor diplomatice ce durează de mai bine de un an, ca urmare a faptului că Erdogan a amenințat că se va opune prin veto solicitărilor ambelor țări de a adera la Alianță, invocând motive de îngrijorare cu privire la ceea ce el a susținut că ar fi legăturile lor cu un grup armat kurd aflat de multă vreme în război cu Turcia.

Conform regulamentului NATO, orice nou membru trebuie să obțină aprobarea tuturor celor 31 de membri actuali ai Alianței. Turcia și Ungaria au fost singurii rămași care refuzau aderarea Suediei. Parlamentul Turciei va trebui să ratifice aderarea Suediei pentru ca aceasta să devină membră NATO cu drepturi depline. Guvernul ungar a declarat că va ratifica aderarea Suediei.

Stoltenberg a mai declarat că se așteaptă ca acordul cu Turcia să determine și Ungaria să ratifice aderarea Suediei.

Prin amenințări cu obstrucționarea și o diplomație dură, Erdogan și-a extins influența sa și a Turciei în cadrul NATO, folosindu-se de negocierile privind extinderea Alianței pentru a obține concesii de la liderii occidentali.

„A adus administrația Biden exact acolo unde și-a dorit, adică să ia în calcul o schimbare de poziție privind Turcia, în condițiile stabilite de Erdogan. El îi forțează pe aliații NATO să renunțe la politica de izolare a Turciei“, a declarat Asli Aydintasbas, un expert în politică externă și membru al Brookings Institution din Washington.

Ca urmare a amenințării cu veto-ul, Suedia și-a modificat constituția, și-a revizuit legile de combatere a terorismului, a renunțat la restricțiile privind vânzările de arme către Turcia și a extrădat suspecți în Turcia, toate acestea în conformitate cu un acord semnat cu Erdogan la summitul NATO de la Madrid, de anul trecut.

Săptămâna trecută, Suedia a aplicat pentru prima dată noua sa lege anti-terorism, condamnând un bărbat kurd la 4,5 ani de închisoare pentru că a încercat să strângă fonduri pentru Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o grupare disidentă care, de zeci de ani, este implicată într-un conflict armat cu Ankara.

Cu toate acestea, Erdogan a continuat să emită noi pretenții. Recent, el a afirmat că aderarea Suediei la NATO ar trebui să fie corelată cu solicitarea Turciei de a adera la Uniunea Europeană, ridicând o dispută diplomatică separată cu Occidentul, rămasă latentă de ani de zile.

Suedia a acceptat solicitarea respectivă, consimțind să sprijine demersurile Turciei de aderare la Uniunea Europeană, potrivit unei declarații comune emise împreună cu NATO la sfârșitul zilei de luni. De asemenea, NATO a fost de acord să numească un nou coordonator special pentru combaterea terorismului.

Suedia și Finlanda au investit masiv în domeniul apărării. Suedia deține, de asemenea, cel mai întins teritoriu din nordul Europei, ceea ce permite transportul de trupe și echipamente către Finlanda și statele baltice. Finlanda împarte cea mai lungă graniță de pe continent cu Rusia. Ambele țări au o linie de coastă vastă, întinzându-se până la Marea Baltică, care are o importanță strategică.

Întârzierea acceptării Suediei în NATO a lăsat națiunea nordică vulnerabilă în fața sabotajului și interferențelor Rusiei. Kremlinul a avertizat atât Suedia, cât și Finlanda, care au aderat la NATO în aprilie, că vor exista consecințe dacă acestea renunță la politica de non-aliniere pe care o practică de zeci de ani și se alătură Alianței.

În raportul său anual privind riscurile, de la începutul acestui an, Swedish Security Service a numit Rusia „cea mai mare amenințare privind securitatea Suediei“, prin spionaj, atacuri cibernetice, sabotarea infrastructurii și operațiuni de influențare.

Erdogan a fost de acord, în martie, să permită Finlandei să se alăture Alianței, după ce luni de zile a obiectat.

Temerile președintelui turc se centrau pe presupuse legături între cele două țări și PKK. Suedia, în special, găzduiește o mare parte a populației diasporei kurde, inclusiv persoane care manifestă simpatie față de gruparea respectivă. PKK este catalogat drept grup terorist de către statele europene și de SUA.

Pe parcursul disputei, poziția fermă a lui Erdogan împotriva Suediei a beneficiat de un amplu sprijin politic în Turcia, unde războiul cu PKK reprezintă o problemă majoră de securitate și unde resentimentul cetățenilor față de Occident este profund.

Erdogan și-a păstrat funcția după o luptă strânsă în cadrul alegerilor prezidențiale din mai și se pregătește pentru un alt test politic important, cu ocazia alegerilor locale ce vor avea loc în țară anul viitor.

Într-un interviu, prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre a subliniat importanța istorică a aderării Suediei la NATO. Deși Finlanda și Suedia au avut legături strânse cu Norvegia, Danemarca și Islanda, membre NATO, cooperarea în domeniul securității a fost limitată.

„Pentru prima dată după secolul al XIV-lea, toate țările scandinave fac parte din aceeași alianță de securitate“, a declarat el.

Cu toate că Suedia și Finlanda au participat la exerciții aeriene și de altă natură cu vecinii lor din NATO, aderarea oficială va transforma radical relația, a precizat el.

„Dacă nu există interoperabilitate, suntem limitați. Lucrurile vor sta cu totul diferit de acum înainte“, a explicat Støre.

„NATO poate face acum planuri de apărare regională pentru nordul Europei, ceea ce îi va îmbunătăți foarte mult capacitatea de planificare“.

Tribuna.US