Un Mărțișor pentru o primăvară însorită!

,,Îți dăruiesc un mărțișor pentru o primăvară însorită!” este o urare care se aude în fiecare an, de 1 martie, în România. Este ,,Mărțișorul”, ziua în care se celebrează venirea primăverii. Conform tradiției, băieții oferă fetelor un mărțișor, un mic aranjament ornamental, decorat cu un șnur împletit din două fire, unul alb și unul roșu, cele două culori fiind un simbol al acestei sărbători. Tot în această zi, fetele și femeile primesc flori, în număr par sau impar (depinde de regiune), în speranța unui an bogat și prosper. De obicei, florile oferite sunt flori de sezon, precum ghiocelul, care pe lângă faptul că este numit “vestitorul primăverii”, este și un simbol al speranței și al renașterii. Alte exemple sunt: zambilele, narcisele, brândușele, violetele, lalele sau trandafirii. În unele părți ale României precum Maramureș, există obiceiul ca fetele să pună mărțișorul sub pernă pentru a afla care este alesul inimii lor. În zonele rurale ale țării, seara au loc dansuri și hore, însoțite de urări de bine pentru noul an, ca un motiv de celebrare a sosirii primăverii. Deși în general băieții sunt cei care oferă mărțișoare fetelor, în regiunea Moldovei, fetele sunt cele care fac acest lucru. În trecut, prima săptămână din martie era cunoscută sub numele de “săptămâna primăverii”, numită așa în cinstea anotimpului cu același nume.

Sărbătoarea de mărțișor are origini străvechi, unii cercetători și etnografi plasând originea ei chiar din timpul geto-dacilor sau chiar mai devreme, la populațiile anterioare acestora. Motivul sărbătorii Mărțișorului este în strânsă legătură cu instalarea primăverii și renașterea care are loc în natură. La început se credea că între iarnă și primăvară este un război constant, purtat în fiecare an, prin care amândouă anotimpurile se luptă să câștige dominația asupra lumii terestre. Deși la început iarna părea că era mai puternică, până la urmă primăvara învingea, aducând cu sine un spirit al proaspețimii și de reînvigorare a naturii. Mărțișorul era astfel sărbătorit ca și simbol al victoriei primăverii asupra iernii. Totodată, odată cu venirea acesteia, începea și ciclul anual al agriculturii, pământul fiind fertil și gata de însămânțare. Plantele începeau și ele să răsară și să coloreze câmpurile. Unele animale, precum ursul, ieșeau din hibernare și deveneau active. În plus, zilele începeau să crească și să devină mai calde. Astfel, nu este de mirare că oamenii au simțit nevoia să marcheze acest moment, care simboliza pentru ei începerea unei noi perioade, se speera că una de prosperitate și belșug.

Ziua de întâi martie este pusă de către unii istorici în legătură cu calendarul roman, care celebra la această dată începutul noului, odată cu venirea primăverii. Numele lunii martie provine de la zeul roman Marte, care era zeul războiului și al agriculturii, în societatea romană. În cinstea lui, în fiecare an, la această dată, aveau loc ceremonii și procesiuni ale căror scop era de a atrage în continuare protecția și bunăvoința sa. Un lucru interesant de subliniat aici este acela că în anumiți ani, conducătorii romani plănuiau campanii militare în luna martie, considerând că zeul Marte îi va ajuta pe câmpul de luptă și astfel vor fi victorioși. Luna aceasta era vazută și ca începutul procesului vieții și al fertilității. Tocmai de aceea, în această perioadă aveau loc foarte multe căsătorii, întemeindu-se astfel noi familii. Mirilor li se ura o viață lungă și prosperă, în care să se bucure de copii și nepoți. Nu în ultimul rând, pe plan cosmologic, venirea primăverii era asociată cu triumful binelui asupra răului, al vieții asupra morții.

Culorile care stau în centrul sărbătorii de Mărțișor sunt albul și roșul. Albul simbolizeză puritatea, speranța și bucuria, în timp ce roșul simbolizează prosperitatea, viața (culoarea roșie a sângelui este simbolul vieții) și bunăstarea. Totodată, roșul reprezintă sexul feminin, în timp ce albul reprezintă sexul masculin, mărțișorul fiind astfel un simbol al unității dintre cele două sexe. La origine, mărțișorul, ca obiect, era considerat ca un talisman care servea drept protecție împotriva spiritelor rele, fiind agățat pe porțile și pe ușile caselor. În același timp, se credea că mărțișorul aduce noroc, prosperitate și o viață lungă celui care îl poartă cu sine. Mărțișorul înseamnă în traducere ,,micul martie”.

Nu în ultimul rând, în primele nouă zile ale lunii martie, fetele trebuie să-și aleagă ,,baba”, adică o zi din cele nouă. Dacă ziua respectivă a fost frumoasă, atunci acestea vor fi și ele frumoase, se vor căsători și vor avea o viață fericită. Dacă dimpotrivă, baba lor a fost urâtă, atunci și ele vor fi urâte, triste și vor avea o viață nefericită. Obiceiul de a alege ,,baba” este pus în legătură cu legenda Babei Dochia, al cărei fiu s-a căsătorit cu fata unui țăran. Aflînd acest lucru, Dochia s-a mâniat cumplit și a plecat în căutarea celor doi, pentru a-i pedepsi. Pentru că era îmbrăcată cu nouă cojoace și vremea începea să se încălzească, aceasta și-a dat jos pe rând, cele nouă cojoace. Însă, brusc, vremea a devenit rece, astfel că, luată prin surprindere, Dochia a înghețat pe vârful muntelui Ceahlău, acesta fiind numele fiului ei.

Sărbătoarea Mărțișorului este celebrată nu numai în România, ci și în alte țări balcanice și chiar în nordul Italiei. Se consideră că în aceea zonă că au emigrat unele populații de pe teritoriul Daciei, după retragerea aureliană (271 d.Hr.), obiceiurile fiind mai mult sau mai puțin asemănătoare între ele.

Vlad Emanuel Pătrășescu